Între 28 și 29 iunie, la Bruxelles are loc reuniunea Consiliului European în cadrul căruia vor fi abordate o serie de subiecte relevante pentru viitorul Uniunii Europene, printre care putem menționa: migrația, securitatea, apărarea, afacerile economice și nu în ultimul rând, afacerile financiare.
Consiliul European definește prioritățile politice generale ale UE stabilind agenda politică, în mod tradițional prin intermediul „concluziilor” adoptate în cadrul reuniunilor sale, care identifică subiectele de interes și măsurile ce urmează să fie luate. Membrii Consiliului European sunt șefii de stat sau de guvern ai celor 28 de State Membre, președintele Consiliului European și președintele Comisiei Europene.
Subiectul controversat al migrației dezbătut la reuniunea Consiliului European
Odată cu apropierea acestui eveniment mult așteptat, discuțiile despre migrație s-au intensificat, devenind extrem de controversate, fapt pentru care invitația trimisă de președintele Donald Tusk către statele membre ale Uniunii a plasat această problemă ca temă principală de dezbatere.
Astfel, scopul principal îl reprezintă combaterea migrației ilegale, prin asigurarea controlului total a granițelor europene, motiv pentru care Consiliul European propune o serie de măsuri stricte, ce vor presupune și o implicare mai activă a statelor membre pentru a-și atinge țelul. Printre posibilele soluții se regăsesc adoptarea unor fonduri speciale destinate combaterii imigrației ilegale și o mai strânsă cooperare cu Organizația Internațională pentru Migrație, în ceea ce privește schimbarea procedurilor și eficientizarea procesului.
În urma discuţiilor purtate joi, majoritatea liderilor europeni s-au arătat dispuși pentru a colabora în vederea obținerii unui punct de vedere comun, Emmanuel Macron a optat pentru o cooperare europeană în detrimentul unei abordări naționale: „Aș apăra o soluție bazată pe cooperarea europeană. Două principii solidaritate și responsabilitate.”, iar Angela Merkel a precizat că „Trebuie să implicăm și OIM. Oamenii au nevoie de protecție, dar nu pot alege unde să meargă.
Pe de altă parte, reacțiile venite din partea Ungariei au fost extrem de tranșante, premierul Ungariei Viktor Orban susținând următoarea afirmație: „Fără migranţi, să îi oprim. Trebuie să îi trimitem înapoi pe cei care sunt deja aici. Pentru a restaura democrația trebuie să ne mișcăm în această direcție”. Poziția Italiei a fost la fel de controversată, iar premierul acesteia, Giuseppe Conte, a amenințat că se va opune concluziilor dacă cererile Italiei nu vor fi îndeplinite: „Este o posibilitate pe care nu vreau să o iau în considerare, dar dacă va fi nevoie să ajungem la acest lucru, atunci nu vom avea concluzii comune”.
În pofida acestora, Donald Tusk amintește de alt subiect complex și complicat, marcat de discuțiile ce vor fi purtate pe tema ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, afirmând că astăzi va avea loc prezentarea progreselor obținute în urma negocierilor purtate până în prezent, urmând ca la finalul acesteia să fie stabilite câteva concluzii. Mai mult decât atât, reuniunea Consiliului European va reprezenta și prilejul pentru continuarea discuțiilor axate pe cooperarea dintre Uniunea Europeană și NATO, unde va fi prezent și Secretarul General Jens Stoltenberg, urmând ca mai apoi să se vorbească despre dezvoltarea relațiilor transatlantice.
În aceeași declarație, președintele Consiliului European a afirmat că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru cele mai pesimiste scenarii, luând în considerare ultimele politici adoptate de Casa Albă, descriind că în noua doctrină americană există ,,doar inamici, nu și prieteni.”
România la Consiliul European
România este reprezentată de președintele Klaus Iohannis, iar conform comunicatului publicat de Administrația Prezidențială, legat de temele economice, acesta va vorbi despre importanța menținerii unui climat atractiv pentru investiţii în cadrul Uniunii Europene, va sublinia rolul deținut de domeniile cercetării și inovării în consolidarea competitivității Uniunii, iar în ceea ce privește securitatea și apărarea, el va pleda în continuare pentru cooperarea structurată permanentă (PESCO) și va aprecia progresele înregistrate în domeniul mobilităţii militare şi al ameninţărilor cibernetice.
Președintele Klaus Iohannis a declarat legat de criza migrației, înaintea reuniunii Consiliului European, că trebuie luate cât mai repede decizii ferme asupra migrației, iar cei care nu sunt refugiați și nu trebuie să beneficieze de protecție, pot fi retrimişi acasă, precizând că: “Este imposibil să continuăm într-un fel pe care l-aș numi parțial haotic. Migrația trebuie controlată, trebuie să consolidăm securitatea la granițele externe ale UE, trebuie să dirijăm fluxul migratoriu și să fie înregistrați toți migranții (…) Migrația va continua. Cu cât amânăm mai mult luarea unor decizii clare, ferme cu atât mai dificil de gestionat va fi procesul”, a conchis președintele României.
Totodată, referitor la subiectul Brexit, Klaus Iohannis va susține importanţa menţinerii unei viziuni comune a Uniunii Europene în procesul de negociere cu partea britanică, pentru ca rezultatul final să fie reprezentat de un acord echitabil pentru toate părțile vizate. Dat fiind faptul că pentru România este o prioritate asigurarea și protejarea drepturilor cetățenilor săi ce locuiesc în Regatul Unit, președintele României va urmări ca Acordul de Retragere să conțină prevederile necesare.
Ana Rusu
