Iliberalismul, principală provocare pentru UE?

Hungarian Prime Minister Viktor Orban gestures during a media conference in the European Parliament in Strasbourg, France, 18 January 2012. Orban coolly acknowledged international concern over his domestic reforms, saying that fixing what led the European Union to launch high-profile legal proceedings against Budapest 'will not pose a problem.' EPA/PATRICK SEEGER

Partidul Fidesz, de factură naţional-conservatoare al lui Viktor Orban, a obţinut pe 8 aprilie, la alegerile parlamentare din Ungaria, o victorie covârșitoare.

Promovându-se printr-o campanie axată pe respingerea imigraţiei, Alianţa de guvernământ Fidesz – Partidul Popular Creştin Democrat (KDNP) a câştigat alegerile parlamentare din Ungaria cu 49,51 % din voturi, iar prezența a fost de 68,13%, mult mai mare faţă de ultimele trei alegeri legislative, potrivit datelor transmise de Oficiul Naţional de Alegeri din Ungaria.

Conform prevederilor legii electorale adoptate în decembrie 2011, Adunarea Naţională din Ungaria este compusă din 199 de membri (106 mandate individuale şi 93 pe listă), aceştia fiind aleşi direct prin vot universal, pentru patru ani. Scrutinul s-a desfășurat într-un singur tur, iar alegătorii au avut două buletine de vot – unul pentru a-și alege deputatul circumscripţiei de care aparţin şi unul pentru a vota lista unui partid înscris în cursa electorală.

“Uniunea Europeană nu este la Bruxelles. Uniunea Europeană este la Berlin, la Budapesta, la Praga şi la Bucureşti”

Aflat la cel de-al treilea mandat în alegeri parlamentare, premierul de la Budapesta a adoptat o atitudine vehementă anti-imigraţie, a acuzat Uniunea Europeană de o înţelegere ascunsă cu miliardarul George Soros în ceea ce privește distribuirea imigranţilor în statele europene și a promis că va apăra interesele țării pe care o reprezintă. Totodată, întrebat de jurnaliști dacă va lupta împotriva Uniunii Europene, acesta a afirmat că: „Uniunea Europeană nu este la Bruxelles. Uniunea Europeană este la Berlin, la Budapesta, la Praga şi la Bucureşti”, relatează Reuters.

Trebuie menționat că realegerea lui Orban reprezintă o provocare pentru Uniunea Europeană, însă conform publicației The Guardian, nici Jean-Claude Juncker și nici alți lideri de la Bruxelles nu se pregătesc momentan de o confruntare cu premierul actual al Ungariei, având în vedere că FIDESZ încă face parte din Partidului Popular European, familia politică dominantă a Uniunii Europene.

Excluderea formaţiunii politice Fidesz din Partidul Popular European

Cu toate acestea, ultimele acțiuni de la Budapesta împotriva Universității Central-Europene, atacurile la independența Justiției și scandalurile de corupție ce îl au în centru pe Viktor Orban, l-au determinat pe europarlamentarul belgian Pascal Arimont să propună excluderea formaţiunii politice Fidesz din Partidul Popular European (PPE), argumentând că aceasta ”a depăşit de mai multe ori liniile roşii”, relatează agenția MTI.

Tot Arimont a declarat că: ”În viaţa politică, trebuie să fii clar şi corect. Când cineva depăşeşte anumite linii pe care un partid le fixează, nu mai poţi face parte din el. Aici, Fidesz a depăşit de mai multe ori aceste lunii roşii. Dacă dorim respectarea propriilor noastre valori, atunci el trebuie exclus”.

Fidesz vs Jobbik

Cel mai puternic partid de opoziţie este formaţiunea naţionalistă radicală Jobbik, care a avut o campanie axată pe lupta anticorupţie şi pe mărirea salariilor pentru ca sute de mii de unguri care au părăsit ţara să fie tentaţi să revină.

Jobbik a fost amendat la începutul lunii decembrie, cu 2,1 milioane de euro din cauza unor finanţări, declarate „ilegale”, pentru o campanie de afişaj vizându-l pe premierul naţionalist Viktor Orban. Partidul de extremă-dreaptă a anunţat că refuză să plătească amenda impusă de Curtea de Conturi (ASZ), cu câteva luni înainte de alegerile parlamentare, denunțând această măsură ca fiind „politică” și acuzând Fidesz pentru măsurile adoptate.

„Confruntarea cu iliberalismul”

Situația din Ungaria privind atitudinea față de imigranți și problemele cu care se confruntă Polonia în ceea ce privește justiția și normele europene, reprezintă doar două exemple care surprind răspândirea politicilor illiberale.

Conform Raportului Freedom House „Confruntarea cu iliberalismul”: 19 din 29 de state au obținut scoruri mai reduse ale democrației, acesta reprezentând erodarea fundamentelor democrației din regiune.

Organizația non-guvernamentală Freedom House explică faptul că actuala versiune a “iliberalismul se înrăutățește în Europa Centrală”,  motiv pentru care a atras atenția și asupra Poloniei, prentru preluarea de către guvernul acesteia a sistemului judiciar și pentru campaniile de denigrare împotriva organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri) ce au condus la o scădere a calității democrației.

Ungaria a înregistrat cel mai mare declin cumulat în istoria „Nations in Transit”, scorul său aflându-se în continuă scădere, iar conform New York Times, într-un articol ce încearcă să prezinte regimul „iliberal” dezvoltat de liderul maghiar și adoptat de tot mai multe state din Europa de Est,în Ungaria nu este vorba doar de amenințarea adusă statului de drept. Drepturi esențiale pentru democrație în sine – în special drepturile la libertatea de exprimare și libertatea de asociere – au fost atacate sistematic. După ce dispare pluralismul mediatic, cetățenii nu pot obține informații critice pentru a-și face o părere despre acțiunile guvernului lor.

Astfel, succesul liderului de la Budapesta întăreşte grupul eurosceptic din Europa Centrală, iar Ungaria va continua să promoveze aceleași politici, prin păstrarea direcției impuse până acum, acestea reprezentând adevărate provocări pentru Uniunea Europeană, care va fi nevoită să facă față încercărilor lui Orban de a se distanța în continuare față de valorile democratice.

Ana Rusu