Momentul în care cuvântul “Brexit” a început să răsune pretutindeni în universitate a fost momentul în care am conștientizat cu adevărat gravitatea situației. Cum studenților de la Științe Politice le place să își împărtășească opinia cu privire la acest subiect, am avut parte de multe dialoguri constructive, majoritatea fiind în favoarea rămânerii în Uniunea Europeană, întrucât “oricât s-ar plânge Marea Britanie, singură tot nu poate fi!”. Au mai existat și câteva cazuri izolate, precum jucătorul de hockey eurosceptic, care s-a săturat ca “țara lui să contribuie la bunăstarea UE și să nu primească nimic în schimb”, sau britanicul proaspăt membru al Partidului Conservator, care dorește suveranitate completă.
Așadar, referendumul din data de 23 iunie 2016 este un subiect controversat și de actualitate, care va influența atât soarta Uniunii Europene (UE), cât și balanța de putere în relațiile internaționale. După sfârșitul Războiului Rece și destrămarea URSS, sistemul internațional a devenit aproape unipolar, având Statele Unite ale Americii drept lider. Totuși, în secolul XXI, se remarcă și alte superputeri la nivel global, precum Japonia sau Uniunea Europeană. De-a lungul timpului, UE și-a câștigat titlul de “superputere”, fiind o uniune politico-economică în continuă dezvoltare, ce include 28 de state membre care colaborează și exercită mai multă influență asupra altor țări decât ar face-o în mod normal, fără să coopereze. În acest context, UE a înfruntat și gestionat numeroase situații de criză în decursul anilor și a reușit să contribuie la menținerea păcii pe acest continent. Membrii acestei uniuni au atât drepturi, cât și îndatoriri, iar cele din urmă pot fi dinamice și uneori se stabilesc în funcție de status qvo și de eventimentele petrecute la nivel global. Totodată, politicile economice ale statelor și structura bugetului se negociază cu instituțiile UE. O proporție considerabilă din legislațiile naționale își au originea la Bruxelles și Strasbourg, iar distribuirea fondurilor europene se decide tot la Bruxelles, în urma negocierilor.
Cum a început
Neînțelegerile dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie au fost, inițial, mărunte. Printre acestea se numără, de exemplu, nemulțumirea Regatului Unit în ceea ce privește cuantumul fondurilor europene acordate pentru agricultură – de aproximativ 40% din bugetul total- nefiind un sector în care statul excelează. În același timp, au existat nemulțumiri cu privire la taxa de membru pe care Marea Britanie trebuie să o achite pentru a face parte din UE, sub forma unei contribuții care, anul precedent, a fost cu 3 miliarde de lire sterline peste așteptările englezilor. Având în vedere aceste contribuții semnficative, părăsirea UE ar rezulta în micșorarea bugetului european, statele membre fiind nevoite să plătească mult mai mult, pentru a acoperi deficitul realizat.
Aceste neînțelegeri s-au cumulat, rezultând în propunerea din anul 2013 a prim-ministrului David Cameron de a organiza un referendum. Referendumul va avea loc după negocierile Regatului Unit cu UE de la începutul anului 2016, ce au avut ca scop obținerea unui statut privilegiat pentru Regatul Unit. Prim-ministrul a prezentat la negocieri patru obiective cheie, legate de domeniul economic, competivitate, imigrare și suveranitate. Printre altele, s-a dorit eliminarea oricărei potențiale discriminări economice din partea zonei euro și reducerea birocrației și a reglementărilor în exces, pentru a spori competivitatea. Totuși, cel mai dificil moment al negocierilor a luat forma discuțiilor despre migrație, întrucât David Cameron dorea modificarea regulilor privitoare la prestațiile sociale pentru imigranți, astfel încât cei care sosec din țări europene să aibă accesul blocat la prestații sociale pentru patru ani. State membre precum Ungaria, Polonia și România au afirmat că nu vor accepta ceva ce le-ar discrimina cetățenii.
Comerț și integrare
Cu toate că mulți britanici sunt de părere că UE ar avea de pierdut mai mult dacă Marea Britanie nu ar mai fi membru UE, există cifre care arată contrariul. În timp ce 51,4% din bunurile engleze sunt exportate în UE, doar 6,6% din bunurile europene sunt exportate în Marea Britanie. Acest lucru evidențiază în mod clar faptul că, în ceea ce privește comerțul, Regatul Unit ar fi afectat semnificativ de un eventual Brexit.
Conservatorii din Marea Britanie privesc colaborarea din ce în ce mai strânsă cu Uniunea Europeană drept o amenințare la suveranitatea națională. Cu cât UE capătă mai multă putere decizională în ceea ce privește legislația națională, cu atât statele își pierd capacitatea de a lua hotărâri independente, mai ales în situația în care celelalte state membre nu susțin aceste hotărâri. În urma negocierilor menționate anterior, s-a concluzionat la întrunirea Consiliului European din 18-19 februarie 2016 că Marea Britanie nu va aprofunda procesul de integrare a blocului comunitar, așa că referințele despre o cooperare mai strânsă nu se vor aplica acestui stat. Totodată, Regatul Unit nu va adopta niciodată moneda euro și va avea posibilitatea de a suspenda pentru o perioadă maximă de șapte ani ajutoarele sociale acordate imigranților din Uniunea Europeană.
Și studenții contează
Într-un articol al publicației The Times este afirmat faptul că un Brexit ar impacta negativ sistemul universitar. Acesta este bazat pe o scrisoare semnată de foștii miniștri pentru sistemul universitar, care au declarat că părăsirea Uniunii Europene ar aduce cu sine atât un declin în ceea ce privește aplicațiile studenților din Europa, cât și un proces de recrutare mult mai laborios. Declinul s-ar realiza deoarece tinerii nu își vor mai permite să achite taxele de studiu și nici nu vor mai putea beneficia de împrumutul guvernamental pentru care, în momentul de față, doar studenții englezi și europeni sunt eligibili. Așadar, numărul studenților europeni ar scădea dramatic, fapt ce ar putea duce, pe termen lung, chiar la retrogradarea universităților în topurile internaționale. Multiculturalitatea nu ar mai fi promovată, iar raportul dintre “overseas” și “home students” ar scădea dramatic. Așadar, una dintre mișcările recente resimțite în Marea Britanie este realizată de studenții europeni, care cer drept de vot în acest referendum. Ei susțin, pe bună dreptate, că această decizie le va afecta viață și anii de studiu, drept pentru care ar trebui să aibă posibilitatea de a avea o voce în acest referendum și de a vota alături de cetățenii britanici.
Alte sectoare dezavantajate
În ceea ce privește scrisorile, nici sectorul economic nu s-a lăsat mai prejos. În luna februarie, aproape 200 companii (dintre care 36 FTSE, făcând parte din topul companiilor cu cele mai mari capitalizări de piață de pe London Stock Exchange) au semnat o scrisoare pro-Uniunea Europeană, prin care îi încurajează pe cetățeni să voteze să rămână în UE. Printre numele de pe lista se numără și companii precum HSBC, Vodafone, Airbus sau Marks & Spencer. Ei susțin că beneficiile aferente Uniunii Europene sunt vitale pentru piața muncii, întrucât printre acestea se numără condițiile îmbunătățite de muncă pentru angajații part-time, vacanțe plătite și alte avantaje în ceea ce privește concediul și indemnizația de maternitate. Companii precum Barclays și Tesco s-au numărat printre cei care nu au dorit să își exprime opinia și să semneze scrisoarea, afirmând că este la latitudinea cetățenilor să decidă ce este mai bine pentru ei și pentru Marea Britanie.
Din punct de vedere financiar, este un lucru cert faptul că Londra este cea mai puternică forță, atât din zona euro, cât și din întreaga Europă. Aproximativ 250 de bănci cu capital străin se bucură, în momentul de față, de accesul la piața unică creată de UE. Londra este cel mai mare exportator de servicii financiare din lume, având peste un milion de angajați, iar 10% din PIB-ul Regatului Unit provine din acest sector. În cazul unui Brexit, această putere financiară ar fi zdruncinată, întrucât marile bănci și-ar putea decide relocarea, în lipsa accesului la piața unică, iar barierele tarifare vor deveni, din nou, un impediment. Acest lucru este susținut și de cele mai recente dezvăluiri cu privire la anumite bănci americane ce plănuiesc să își mute întreaga activitate la Dublin, dacă Marea Britanie ar părăsi UE. Dezastrul acesta a fost prevăzut chiar și de europarlamentarul Sajjad Karim, membru al Partidului Conservator.
Un alt dezavantaj al părăsirii UE s-ar face resimțit în sectorul științific. Orice progres în acest domeniu este obținut printr-un schimb continuu de informații, prin cooperare și colaborare. Oamenii de știință își recrutează ucenici din majoritatea statelor europene, aceștia din urmă primind burse care să îi ajute să își dezvolte cunoștințele și să dispună de aparatura necesară pentru cercetările lor. O ruptură de UE ar provoca reducerea drastică a libertății de mișcare și, implicit, întreruperea fluxului de informații. Totodată, oamenii de știință englezi nu vor mai putea accesa fondurile de cercetare puse la dispoziție de către UE, caz în care progresul științific ar avea de suferit. Profesorul Stephen Hawking și-a exprimat clar opinia, alături de alți 150 oameni de știință de top, sugerând astfel că Marea Britanie ar avea mult de pierdut dacă s-ar retrage din UE.
Consecințele unei lupte strânse
Urmările Brexit-ului ar afecta, după cum am menționat anterior, întreaga Europă. Conform unui studiu realizat de VoteWatch, printre potențialele urmări se numără și o protecție mai scăzută a copyright-ului, având în vedere faptul că, la votul din anul 2010 pentru proprietate intelectuală, textul a fost aprobat la limită, doar datorită sprijinului oferit de europarlamentarii britanici. Fără aceștia, drepturile copyright-ului ar fi avut de suferit, iar raportul pe această temă nu s-ar mai fi aprobat.
Acestea sunt doar câteva aspecte ale discuției Brexitului, discuție ce nu poate fi surprinsă în totalitate într-un articol, întrucât complexitatea sa depășește limite de spațiu și de înțelegere. Există, ca în orice dezbatere, argumente pro și contra, iar, în situația de față, lupta este una strânsă. Ultimul poll realizat de Financial Times arată acest lucru, alături de alte sondaje asemănătoare. Nimeni nu poate ști cu certitudine ce rezultat va aduce ziua de 23 iunie, care sunt urmările clare ale părăsirii UE, sau care este cea mai bună soluție pentru Marea Britanie. Însă, un lucru este clar pentru toată lumea: Uniunea Europeană este mai puternică atunci când este întreagă, când valorile îi sunt respectate și statele colaborează armonios. Tot ce rămâne de făcut este să sperăm că Uniunea Europeană va supraviețui după acest referendum, indiferent de rezultat. Cât timp cetățenii englezi sunt bine informați și nu se lasă influențați de grupuri politice radicale și de eurosceptici, viitorul UE este în siguranță.
Mara Bălașa, studentă la Economie, Politică și Relații Internaționale
University of Warwick, Marea Britanie
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Institutului Qvorum. Opiniile exprimate aparțin autorului.
