Cu doar câteva zile în urmă, la începutul lunii noiembrie 2016, a avut loc cel de-al cincilea summit care a reunit șefii de stat din Europa Centrală, de Est și China. Reuniunea a avut loc la Riga, sub titlul „Conectivitate îmbunătățită în scopul progresului comun”, iar formatul a fost de 16+1.
Format clar, priorități stabilite
Letonia și-a asumat responsabilitatea de a organiza următorul summit încă din timpul celei de-a patra conferințe de la Suzhou, iar formatul a fost propus de China în vederea îmbunătățirii relațiilor cu 11 state membre ale Uniunii Europene și 5 state balcanice (Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Letonia, Lituania, Muntenegru, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Macedonia și Ungaria). Cooperarea se va realiza pe mai multe sectoare, precum investiții, transport, finanțe, știință, educație, cultură, iar fiecare stat și va declara prioritățile și va decide care sunt sectoarele principale în care se vrea întărirea cooperării cu China.
Așadar, proiectul este unul ambițios, de o mare anvergură, propunându-și să consolideze relațiile din Est. Prioritățile generale sugerate de China sunt trei la număr și anume infrastructura, tehnologia și tehnologia verde, domenii în care inovația este necesară, iar schimbarea este iminentă. Summiturile anterioare au avut loc la Varșovia, București, Belgrad si Suzhou. Următoarele paragrafe vor contura poziția României în cadrul acestui summit, prioritățile și principalele sectoare pe baza cărora s-au purtat discuțiile.
O călătorie prin interesele României
La summit-ul de la Riga, România a fost reprezentată de premierul Dacian Cioloș care, conform comunicatului de presă realizat de Guvern, a participat la numeroase întâlniri bilaterale cu omologii săi pe durata summit-ului. Totodată, primul-ministru a reafirmat interesul României în ceea ce privește cooperarea cu China în special în domeniul energetic, cel alimentar și cel turistic.
Premierul chinez Li Keqiang a subliniat importanța cooperării româno-chineze, declarând faptul că această colaborare va fi întărită și dezvoltată, în vederea promovării relației economice bilaterale. Sectoarele ce vor fi vizate, în principal, sunt energia nucleară, termică, și procesarea bunurilor agricole. Nu în ultimul rând, premierul chinez a reamintit importanța turismului în dezvoltarea unei țări, declarând că dorește să colaboreze și să îmbunatățească relația bilaterală și în acest aspect, primind un răspuns pozitiv din partea premierului Cioloș. Acesta s-ar putea dovedi un avantaj semnificativ pentru România, având în vedere pasiunea populației chineze pentru călătorii în jurul lumii.
Mai mult, România așteaptă de la firmele chineze investiții în infrastructură, în locurile cu potențial de creștere economică precum portul Constanța, dar și promovarea proiectelor majore de cooperare precum cel ce privește energia nucleară. Premierul român a menționat importanța oportunității de a dezvolta o rută de feribot între Batumi și Constanța ce se va dovedi a fi o punte de legătură între Europa și Asia, un „Drum al Mătăsii”. Încurajarea turismului va fi realizată prin facilitarea părții administrative de obținere a vizelor, existând în prezent „posibilitatea (…) unor chartere”.
Să pornim pe Drumul Mătăsii
Drumul Mătăsii face,așadar, parte din planul Chinei de a intra pe noi piețe de export și de a își dezvolta economia. Secretarul de stat din cadrul Ministerului chinez al Comerțului, Gao Yam, a declaratîn anul 2015 că 5 miliarde de dolari au fost deja investiți de către China în Europa Centrală și de Est. Totodată, Reuters a trasnmis informații noi cu privire la un alt fond de investiții deschis de China în valoare de 10 miliarde de euro pentru cele 16 state, pentru „conectivitate îmbunătățită” și „progres comun”. Acest anunț a fost făcut de Banca chineză ICBC (Industrial and Commercial Bank of China), în urma summit-ului de la Riga. Fondul China-Central Eastern Europe va fi administrat de Sino-CEE Financial Holdings, susținut de guvernul chinez, dar se va adapta în funcție de regulile din piața țintă.Scopul acestuia este de a atrage 50 miliarde de euro pentru finanțarea diverselor proiecte din domeniile menționate anterior.
Așadar, evident este faptul că lumea se pregătește de schimbare. Europa nu mai privește doar înspre Vest, un Vest nesigur, problematic și care se confruntă cu cele mai mari provocări de la încheierea Războiului Rece. Un Vest în care nesiguranța primează , iar incertitudinea creează noi valuri de naționalism care se opun schimbării și cooperării, tratatelor comerciale sau transferului de putere, de suveranitate. O parte din Europa a decis să se deschidă Estului și să accepte sprijin din acea direcție, să coopereze într-un cadru oficial, cu un format clar schițat, priorități determinate și fonduri puse la comun.
În perioada 8-18 mai, doi reprezentanți ai Institutului Qvorum au făcut parte dintr-o delegație internațională mixtă, alcătuită din reprezentanți ai mediului academic, societătii civile, jurnaliști și politicieni din țări europene care a efectuat o vizită de studiu în China pentru a discuta despre cooperarea dintre statele din Europa Centrală si de Est și China. Pentru mai multe detalii: CLICK
Mara Bălașa, studentă la Economie, Politică și Relații Internaționale
University of Warwick, Marea Britanie
