TTIP after @SuperTuesday

Candidații la preşedinția S.U.A despre TTIP

În Statele Unite, atenția este îndreptată mai ales către Parteneriatul Trans-Pacific (TPP), care este criticat de către cei trei favoriți pentru președinția Statelor Unite. Deși Tratatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP) nu apare frecvent în discursurile lor electorale, Hillary Clinton, Bernie Sanders și Donald Trump deopotrivă au viziuni care se potrivesc cu tabăra Opoziției în chestiunea acordului.

În calitate de secretar de stat al S.U.A, Hillary Clinton a susținut strategia de integrare comercială a lui Obama, însă și-a schimbat atitudinea o dată cu începutul campaniei electorale.

În cea mai recentă carte pe care a publicat-o (Hard Choices), ea  dezaprobă ISDS, susținând că S.U.A ar trebui „să evite anumite prevederi ce reflectă interesele marilor corporații, inclusiv ale celor americane, precum cea care oferă investitorilor puterea de a da în judecată guverne străine, în scopul de a reduce și slăbi regulile pentru mediu și sănătatea publică, așa cum a încercat deja să o facă Philip Morris în Australia. S.U.A ar trebui să militeze pentru o arenă internațională justă, nu una care oferă favoruri.”     

 

 

Donald Trump militează în plus pentru relații comerciale de la stat la stat, ba mai mult, doreşte ca toate bunurile importate să fie supuse unei taxe vamale de 20% și toate bunurile exportate, unei taxe de 15%. Cu asemenea planuri, este de la sine înțeles că TTIP nu este o idee ce va apărea în agenda lui Trump, în caz că va fi ales președinte. ”Dacă vrem locuri de muncă în America, trebuie să adoptăm politica mea de taxare 20% (…)”.

                    

 

 

Și Bernie Sanders condamnă în discursurile sale diferite tratate pentru comerț, printre care și TTIP, indicând, din nou, modul în care corporațiile aleg state cu forță de muncă ieftină pentru investiții, iar apoi importă produsele finite în S.U.A, necontribuind la economia americană. „Am pierdut milioane de locuri de muncă, ceea ce a distrus comunitate după comunitate, în toată țara(…). De aceea, am votat împotriva NAFTA (=TTIP) și voi conduce opoziția împotriva Tratatului Trans-Pacific.”

 

 

 

@SuperTuesday – ”Ziua care schimbă totul”

Marți, 1 martie –  lumea întreagă a stat încordată privind desfășurarea celebrei #SuperTuesday, zi istorică care poate marca decisiv lupta pentru președinția Statelor Unite ale Americii, din 8 noiembrie 2016.

595 de delegați republicani și 1012 delegați democrați au votat candidații care se confruntă pentru a deveni nominalizatul partidulului în campania prezidenţială, Marco Rubio, Ted Cruz și Donald Trump de la Republicani și Hillary Clinton, Bernie Sanders de la Democrați.

12 state au votat în această zi, ceea ce face ca Super Tuesday să fie ”ziua care schimbă totul în campania din 2016”, conform CNN.

Donald Trump s-a depărtat în mod evident de contracandidații săi republicani, obținând majoritatea în 7 state. Rezultatul spectaculos semnifică pentru unii o victorie a politicii fricii, iar pentru alții o surpriză: acum analiștii politici afirmă cu îngrijorare că, în ciuda victoriei pe care Ted Cruz a obținut-o în Texas, Trump îl va devansa și va fi candidatul republican la președinție.

În tabăra Democraților, Hillary Clinton a ieșit învingătoare, cu 7 state câştigate și peste 577 de voturi obținute. Totuși, și Bernie Sanders a reușit să atragă de partea lui 4 state, demonstrând o divizare în cadrul partidului Democrat, ce poate fi folosită pe viitor de Trump, în cursa pentru obținerea voturilor decisive.

5

Figure 5: Cruz a câștigat Alaska, Texas și Oklahoma, însă nu e de ajuns pentru a-l învinge pe Trump. Clinton se bucură de suportul hispanicilor, în Texas. ”Micul” Rubio a obținut doar Minnesota, în ciuda campaniei anti-Trump pe care a condus-o în ultimul timp.

 

Impactul noii politici de la Casa Albă asupra TTIP

La finalul zilei, Donald Trump a susținut o conferință de presă în vila lui din West Palm Beach, într-un decor dominat de 7 steaguri americane și 3 candelabre uriașe. El și-a anunțat dorința de a milita pentru ”clasa de mijloc care a pierdut atât de multe”, din cauza relocării locurilor de muncă. În plus, a asigurat jurnaliștii că va forța până și companiile precum Apple să-și fabrice produsele pe teritoriul American, nu în alte țări precum China. Totul, pentru ca America să fie ”glorioasă” din nou.

Tot pe lupta pentru securitatea socială s-a bazat și Hillary în discursul ei, fiind de-a dreptul exigentă în unele replici: ”Dacă îți păcălești angajații, exploatezi consumatorii, poluezi mediul nostru înconjurător, ori eviți plata taxelor, o să te facem să răspunzi pentru toate acestea.”

Cu asemenea declarații în joc, relațiile economice și acordurile cu Uniunea Europeană și nu numai – alte state asiatice sunt vizate de viziunile reformiste ale candidaților, vor fi cel mai probabil afectate după instaurarea noului președinte American la Casa Albă.  Cine s-ar îndoi de acest lucru, în situația în care Trump ar câștiga, miliardarul care a afirmat public că Bruxelles este „un dezastru”. (Politico)

Negocierile între S.U.A și U.E pentru Tratatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP) continuă în ritm accelerat, însă o dată cu sfârșitul mandatului lui Barack Obama, în 2017, pot interveni multe schimbări în plan, având în vedere că niciunul dintre posibilii viitori președinți americani nu susțin public acordurile precum TPP și TTIP.

Pe de altă parte, comerțul dintre S.U.A și Europa atinge în prezent cote foarte ridicate, reprezentând 60% din fluxurile comerciale globale, iar negocierile pentru o armonizare a cadrului în care se desfășoară aceste schimburi par a fi un lucru normal și inevitabil. Un tratat atât de important ar trebui, de asemenea, să fie adaptat nevoilor ambelor părți implicate, ceea ce necesită o profundă înțelegere a îngrijorărilor exprimate, dar și maximizarea câstigului comun. Seminificativ este ca fiecare concesie făcută de Europa, să nu afecteze negativ și dramatic niciun aspect al vieții cetățenilor și, mai ales, suvernitatea statelor.

Tratatul Transatlantic pentru Comert și Investiții este un acord în curs de negociere între cele două super puteri economice, S.U.A și U.E, inițiat în 2013 de un grup de specialiști europeni, care este intens criticat de opinia publică și sute de ONG-uri, deși ar avea ca rezultat o creștere a economiei globale de 600 miliarde de euro. 

Citește și : https://qvorum.ro/ttip-tratatul-transatlantic-o-initiativa-profitabila/

https://www.agerpres.ro/externe/2016/03/02/sua-primele-victorii-de-super-tuesday-pentru-clinton-si-trump-02-28-22

 

Bianca Vlad

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Institutului Qvorum. Opiniile exprimate aparțin autorului.