Pe 3 aprilie, liderii Estoniei, Letoniei și Lituaniei, sunt așteptați la Washington, de către președintele Donald Trump, pentru sărbătorirea Centenarului independenței celor trei state baltice. Potrivit Agenției EFE, “Summitul Țările Baltice-SUA” se va concentra în mod deosebit pe consolidarea relațiilor în ceea ce privește securitatea, comerțul, energia și cooperarea economică.
100 de ani de la independență
După 1918, Lituania, Letonia și Estonia au rămas independente pană la cel de-al Doilea Război Mondial, eveniment ce a marcat anexarea lor de către Uniunea Sovietică, sub ocupația căreia se vor afla până în 1991. În plin proces de democratizare a blocului estic, acestea și-au declarat independența fată de URSS în 1991, atunci când a început așa-numitul proces de reconstrucție socio-politică, sub ideologie liberală.
La acea vreme apropierea de Occident reprezenta cea mai arzătoare dorinţă de restabilire a păcii și a securității, iar apartenența la organizații internaționale, care să promoveze valorile democratice, surprindea nevoia de siguranță și rezistență față de influențele Rusiei. În prezent, cele trei țări sunt state membre ale Uniunii Europene şi NATO, iar politica lor externă urmărește consolidarea relațiilor transatlantice, a Parteneriatul Estic al Uniunii Europene și o mai mare apropiere de ţările nordice.
Summitul Țările Baltice-SUA
Întâlnirea dintre liderul american și președinții statelor baltice marchează astfel 100 de ani de la obținerea independenței acestora, iar conform purtătorului de cuvânt adjunct al Casei Albe, Raj Shah, vizita de stat va fi un prilej excepţional pentru evidenţierea ”realizărilor ţărilor baltice, creşterea lor economică, recentul succes în îndeplinirea promisiunilor de apărare şi cheltuielile NATO.”
Totodată, trebuie menționat și mesajul venit din partea Departamentului de Stat, în care este prezentată importanța fundamentală a “cooperării dintre cei patru aliați NATO, pentru combaterea dezinformării și a intențiilor malițioase ale Rusiei.”
Astfel, conform administrației prezidențiale SUA, scopul acestui summit îl reprezintă stabilirea unor strategii eficiente, care să răspundă amenințărilor rusești la adresa securității europene, dar și a ignoranței sale față de suveranitatea și integritatea teritorială a vecinilor săi.”
România de Centenar
Anul 2018 este anul de aur și pentru România, având o semnificație de factură identitară atât pentru populația ce locuiește pe teritoriul actualului stat român, cât și pentru etnicii români din Ucraina, Republica Moldova și Bulgaria. Centenarul Marii Uniri de la 1918 a marcat recunoașterea noilor granițe prin Tratatul de la Trianon, la 4 iunie 1920.
Într-o scurtă trecere în revistă a evenimentelor de la acea vreme, nu trebuie să omitem momentul 27 martie 1918, atunci când Sfatul Ţării de la Chișinău a votat rezoluția pentru unirea cu România. Acest moment pare mai recurent decât oricând, având în vedere dorința de “re-unire” a României cu Republica Moldova, tot mai des invocată pe ambele maluri ale Prutului.
Demersurile făcute pentru atingerea acestor obiective politice s-au conturat la Iași, unde a fost lansată Liga Aleșilor Locali Unioniști, o asociație ce militează pentru unirea Republicii Moldova cu România. În cadrul acesteia, 100 de primari basarabeni au votat declarații de unire, iar edilul Mihai Chirica a solicitat ca unirea Republicii Moldova cu România să devină proiect de țară.
Poziția Statelor Unite ale Americii față de dorința de unire, a fost transmisă de ambasadorul SUA la Chişinău, ce a afirmat că ”puterea suverană aparţine poporului, inclusiv dorinţa firească de Unire cu România”, declarând: „eu respect decizia şi idealul unioniştilor„. Astfel, a fost reiterată respectarea politicii externe americane de susţinere a partenerilor săi.
În altă ordine de idei, apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană reprezintă inevitabil și apropierea de România. Chiar dacă basarabenii sunt cei care vor decide în final unirea sau nu cu România, românii sunt cei care trebuie să stabilească dacă îşi vor asuma costurile unei „re-uniri” cu Moldova, având în vedere că mai întâi de toate, aceasta ar influența în mare măsură sfera economică a ambelor state.
Așadar, revenind la importanța anului 2018 pentru întărirea relației dintre statele baltice și SUA, putem conchide cu afirmația ministrului de afaceri externe al Letoniei, Edgars Rinkevics:
„Cred că am văzut în ultimii trei sau patru ani că naţiunile democratice sunt ţinta atacurilor. Însăşi baza instituţiilor noastre democratice este ţinta atacurilor pe reţelele de socializare, prin intermediul informaţiilor false”, a spus el. „Este important să rămânem solidari, denunţând de asemenea influenţa banilor.”
Ana Rusu, Studentă la Relații Internaționale și Studii Europene, SNSPA
