Europarlamentarii la raport: cum ne-au reprezentat pe perioada celor 5 ani de mandat în Europa?
București, 30 aprilie 2014: Pe parcursul celor cinci ani ai legislaturii 2009-2014 a Parlamentului European, s-a înregistrat o tendință crescătoare a activității europarlamentarilor români. Aceasta este una dintre concluziile celei mai recente cercetări Europarlamentarii la Raport: cum ne reprezintă în Europa?, realizată de IEDP Qvorum. Ajuns la volumul al patrulea, raportul conține analize privind activitatea delegației naționale a României în Parlamentul European, precum și informații detaliate privind activitatea individuală a fiecăruia dintre cei 33 de europarlamentari români pe perioada celor 5 ani de mandat.
Studiul răspunde la următoarele întrebări:
Cât de activă este delegația României în Parlamentul European?
Cum activează fiecare delegație de partid?
Care sunt cei mai influenți eurodeputați români ?
Cât de bine comunică eurodeputații români activitatea pe care o desfășoară?
Vă prezentăm în continuare sinteza concluziilor cercetării:
Cât de activă este delegația României în Parlamentul European?
Dacă în primele 6 luni ale mandatului (iulie – decembrie 2009) România s-a aflat pe ultima poziție la capitolul prezență la vot (locul 27 din 27 de state membre în acel moment), în clasamentul întocmit pe întreagul mandat România a urcat până pe poziția a 19-a.
Interesant este faptul că, din punct de vedere al prezenței, România a dat atât cele mai bune exemple, cât și cele mai puțin bune în întreaga Uniune. Astfel, din cei 766 de eurodeputați din toate țările membre ale UE, pe primele două locuri la capitolul prezență la vot se situează doi români, Iosif Matula și Cristian Preda. Pe de altă parte, în perioada cât a fost europarlamentar, George Becali s-a aflat pe ultimul loc la prezență în întreg Parlamentul European.
Dacă la începutul mandatului delegația noastră stătea bine doar la activități secundare, precum întrebările parlamentare, semnarea moțiunilor de rezoluție și discursurile în plen, de dată mai recentă s-a observat o creștere și în ceea ce privește activitățile de substanță, prin intermediul cărora se poate exercita o influență efectivă asupra procesului legislativ european: redactarea de rapoarte (locul 7 din 28), de avize (locul 8), amendarea rapoartelor (locul 4).
Din păcate, europarlamentarii români nu au deținut însă pe parcursul mandatului 2009-2014 poziții la vârf în cadrul unor organisme cheie ale PE: niciun român nu a ocupat o funcție de președinte de comisie parlamentară și, cu excepția circumstanțială a lui Lászlo Tőkés, niciun alt român nu a deținut o funcție în biroul PE. Totuși, europarlamentari români au deținut poziții de vicepreședinți ai principalelor 3 grupuri politice din PE, vicepreședinți de comisii și coordonatori politici.
Rucsandra Filloreanu, Coordonatorul studiului și Manager de Programe al Institutului pentru Democrație Participativă Euro Qvorum, a explicat: Pe baza datelor disponibile și a experienței de monitorizare pe care Institutul Qvorum a realizat-o pe parcursul ultimilor 6 ani, considerăm că influența României în Parlamentul European este în creștere. Astfel, delegația României și-a consolidat poziția și se clasează pe primele locuri între statele membre în ceea ce privește activitățile parlamentare – rapoarte redactate, avize, rapoarte amendate alături de țări din Uniunea Europeană cu mai multă experiență în legislativul european. În viitor, eurodeputații români trebuie să vizeze cel puțin o poziție de președinte de comisie parlamentară sau de membru în biroul politic al noului Parlament European.
Detalii la paginile 15-35 ale cercetării.
Cum activeză fiecare delegație de partid?
În analiza activității europarlamentarilor români pe partide, am ales spre cercetare cei mai importanți trei indicatori în opinia noastră: rapoartele redactate, avizele redactate și rapoartele amendate.
Reprezentanții români din grupul PPE (PD-L+UDMR+PMP+PNȚCD) ocupă prima poziție la capitolul rapoarte redactate (urmați de europarlamentarii PNL).
Scorul ridicat al delegației României din PPE (PD-L+UDMR+PMP+PNȚCD) se datorează în special numărului mare de rapoarte redactate de către Monica Macovei (PD-L) în cadrul procedurii de descărcare de gestiune a diferitelor agenții ale Uniunii. Aceste rapoarte se contabilizează separat de către Parlamentul European, deși în practică reprezintă un singur pachet anual.
PNL se situează pe prima poziție în ceea ce privește redactarea avizelor (urmat de PSD+PC). Pe de altă parte, membrii delegației PSD+PC se află pe primul loc la capitolul rapoarte amendate, unde pe poziția a doua se situează reprezentanții din grupul PPE (PD-L+UDMR+PMP+PNȚCD).
Din punct de vedere al prezenței la vot, delegația PD-L a fost până în prezent cea mai participativă la voturile din plen, urmată de delegațiile PSD+PC, UDMR și PNL.
De remarcat că activitatea eurodeputaților PRM este aproape inexistentă: aceștia nu au redactat nici un raport și se află de departe pe ultimul loc la prezența la vot.
Detalii la paginile 36-39 ale cercetării.
Care sunt cei mai influenți eurodeputați români?
În ultimă instanță, am urmărit să determinăm care au fost cei mai influenți europarlamentari români în acest mandat. În mod evident, orice evaluare de acest tip implică o anumită marjă de eroare generată de selectarea și interpretarea ponderii unor criterii, precum și de potențiala lipsă a unor informații, în special în ceea ce privește europarlamentarii deficitari la capitolul comunicare.
Cu toate acestea, considerăm oportun un astfel de demers care să ia în considerare și calitatea activităților parlamentare, nu numai cantitatea. În acest fel, ne dorim ca inițiativa Institutului Qvorum să stimuleze în mandatul următor implicarea eurodeputaților români în activități cu influență (precum redactarea și amendarea de rapoarte legislative) și ocuparea de poziții cheie în cadrul grupurilor politice și a comisiilor parlamentare (și în același timp să descurajeze excesul de activități a căror importanță reală este mai scăzută).
În urma analizei Qvorum, europarlamentari cu o influență certă în Parlamentul European în mandatul 2009-2014 sunt:
Marian Jean Marinescu: vicepreședinte al grupului PPE pe durata întregului mandat și raportor principal pe 4 rapoarte legiferate prin procedura de co-decizie;
Adina Vălean: vicepreședinte al grupului ALDE pe durata întregului mandat și raportor principal pe 2 rapoarte legiferate prin procedura de co-decizie;
Adriana Țicău: vicepreședintele Comisiei de Transport și Turism a PE și raportor principal pe 3 rapoarte legiferate prin procedura de co-decizie;
Corina Crețu: vicepreședinte al grupului S&D începând din anul 2012 și vicepreședinte al Comisiei de Dezvoltare Internațională a PE;
Theodor Stolojan: vicepreședinte al Comisiei pentru Afaceri Economice și Monetare a PE și raportor principal pe 2 rapoarte legiferate prin procedura de co-decizie;
Iuliu Winkler: raportor principal pe 6 rapoarte legiferate prin procedura de co-decizie;
Monica Macovei: președinte al Delegației UE-Moldova a PE și raportor principal pe 3 rapoarte legiferate prin procedura de co-decizie (precum și multe alte rapoarte pe procedura de descăcare bugetară);
Renate Weber: coordonator politic al grupului ALDE în Comisia pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne a PE și raportor principal pe un raport legiferat prin procedura de co-decizie.
Detalii la paginile 40-213.
Cât de bine comunică eurodeputații români activitatea pe care o desfășoară?
Comparativ cu primii ani de mandat, cea mai mare parte a europarlamentarilor români au început, în cea de-a doua parte a mandatului, să considere transparența și comunicarea ca fiind importante, alocând mai mult interes și mai multe resurse în acest sens. Această evoluție poate fi pusă pe seama mai multor factori precum:
– Dorința de creștere a capitalului politic în țară, în special în apropierea alegerilor europene din luna mai 2014
– Presiunea exercitată de societatea civilă și mass media națională care relatează și cer tot mai des explicații eurodeputaților pentru comportamentul lor la Bruxelles și Strasbourg
Considerăm fundamentală existența unui website și/sau a unui blog de calitate, prin intermediul căruia europarlamentarii să transmită publicului din țară informații concrete, factuale, referitoare la propria activitate. Totodată, în opinia noastră este la fel de importantă utilizarea canalelor de comunicare de tip social și new media, care înregistrează un număr de utilizatori în permanentă creștere, a subliniat Rucsandra Filloreanu, Coordonatorul studiului, Manager de Programe al Institutului pentru Democrație Participativă Euro Qvorum.
În cadrul analizei am urmărit să evidențiem pe acei europarlamentari care au în mediul on-line un conținut informațional de calitate sau care facilitează cetățeanului date cu privire la politica europeană și activitatea din Parlamentul European.
Cine dă exemple de urmat din punct de vedere al comunicării?
Analiza efectuată evidențiază o serie de bune practici, pe care am considerat util a le evidenția pentru a încuraja adoptarea lor și de către ceilalți europarlamentari. Astfel:
Au publicat pe paginile de internet un raport de activitate pentru întreg mandatul de europarlamentar 2009-2014: Norica Nicolai, Renate Weber, Cristian Preda, Sebastian Bodu, Corina Crețu, Daciana Sârbu, George Sabin Cutaș, Victor Boștinaru, Viorica Dăncilă, Rareș Niculescu .
Utilizează cu precădere conturile de pe rețeaua de socializare Facebook pentru comunicarea cu privire la activitatea din Parlamentul European: Marian Jean Marinescu, Adina Vălean, Daciana Sârbu, Norica Nicolai, Monica Macovei, Minodora Cliveti, Victor Boștinaru, Eduard Hellvig, Elena Băsescu, Petru Luhan.
Înregistrează o prezență activă pe Twitter din perspectiva subiectelor referitoare la activitatea de europarlamentar: Eduard Hellvig, Renate Weber, Cătălin Ivan, Petru Luhan, Marian Jean Marinescu, Monica Macovei, Elena Băsescu, Cristian Preda.
Pe canalul Youtube sunt prezenți în mod activ europarlamentarii: Victor Boștinaru, Cătălin Ivan, Corina Crețu, Petru Luhan, Elena Oana Antonescu, Marian Jean Marinescu, Monica Macovei, Elena Băsescu.
Publică pe paginile de internet sinteze săptămânale/lunare cuprinzând principalele concluzii ale activității parlamentare din intervalul numit, precum și a principalelor teme de pe agenda PE din perioada următoare: Daciana Sârbu, Cătălin Ivan, Minodora Cliveti, Renate Weber, Elena Oana Antonescu, Elena Băsescu.
Prezintă pe website și/sau blog sub o formă clară pozițiile proprii vis-a-vis de propuneri aflate în proces legislativ și explică impactul acestora pentru România și UE: din partea delegației PD-L – Monica Macovei, Marian Jean Marinescu, Petru Luhan, Rareș Niculescu, Theodor Stolojan; din partea delegației PNL – Adina Vălean, Norica Nicolai, Eduard Hellvig, Renate Weber; din partea delegației PSD+PC – Corina Crețu, Cătălin Ivan, Ioan Mircea Pașcu, Daciana Sârbu, George Sabin Cutaș, Minodora Cliveti, Adriana Țicău, Viorica Dăncilă; delegația UDMR – Csaba Sogor și domnii Cristian Preda (PMP) și Sebastian Bodu (PNȚCD).
Prezintă sistematizat și automatizat pe canalele on-line felul în care au votat în PE: Adina Vălean, Norica Nicolai.
Publică pe website informații referitoare la grupurile de vizitatori din România pe care le-au primit la PE: Monica Macovei, Marian Jean Marinescu.
Europarlamentarii UDMR utilizează canalele de comunicare social media și website-uri de prezentare, preponderent în limba maghiară.
Europarlamentarii pentru care nu a putut fi localizat un website sau un blog de prezentare sunt: Claudiu Ciprian Tănăsescu, Ovidiu Silaghi și Dan Dumitru Zamfirescu.
Detalii la paginile 40-213.
Studiul îmbină analiza calitativă cu datele cantitative, bazându-se pe cercetarea documentelor oficiale ale Parlamentului European și pe informațiile furnizate de portalul european de monitorizare a activității europarlamentarilor www.votewatch.eu. Materialul complet poate fi descărcat de la https://qvorum.ro/category/cercetare/publicatii/. Graficele folosite în studiu sunt, de asemenea, puse la dispoziția publicului și într-un document separat (descărcabil de la aceeași adresă, https://qvorum.ro/category/cercetare/publicatii/), în vederea facilitării transmiterii informațiilor sub o formă vizuală atractivă.
Pentru informații suplimentare vă rugăm contactaţi: Rucsandra Filloreanu, Coordonatorul studiului, [email protected], [email protected],0721 55 40 44.
