Comentând rezultatul acestui vot, Doru Franţescu, directorul Institutului European pentru Democraţie Participativă- Qvorum a explicat că: „O primă rezoluţie a fost propusă de forţele de centru dreapta EPP+ECR (Grupul Partidului Popular European şi Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni), rezoluţie care prezenta acţiunile Franţei ca justificate, şi considera că această chestiune nu este de competenţa instituţiilor europene întrucât este legată de securitatea internă a statului francez mai degrabă decât de libertatea de circulaţie în interiorul UE.
Această rezoluţie a fost însă respinsă de o majoritate de centru-stânga, formată din socialişti (S&D), liberali (ALDE), grupul verzilor şi Grupul Confederal al Stângii Unite (GUE/NGL). Majoritatea de centru-stânga a propus apoi propria sa formă a rezoluţiei, care condamnă în termeni duri acţiunile guvernului francez şi cere Comisiei Europene să se sesizeze în această problema şi să ia acţiune împotriva Franţei, care este acuzată de încălcarea dreptului comunitar privind libertatea de circulaţie.
Rezoluţia votată nu este legislativă, deci nu are putere de decizie. Dar ea pune o presiune puternică pe Guvernul de la Paris şi pe Comisia Europeană care se vede obligată să analizeze cu cea mai mare seriozitate deportarea rromilor din Franţa şi să penalizeze Parisul, în cazul în care ajunge la concluzia că Franţa a încălcat dreptul comunitar.”
IEDP Qvorum a realizat o analiza a poziţionării Grupurilor Politice Europene pe problematica repatrierii rromilor de către guvernul francez.
Renate Weber în numele grupului liberal (ALDE) din PE, a acuzat Franţa că se foloseşte de un „subterfugiu precum situaţia financiară slabă a rromilor, pentru a încălca drepturile fundamentale ale cetăţenilor”. (Sursa: www.europarl.europa.eu).
De asemenea, membrii grupului liberal şi-au exprimat regretul cu privire la „stigmatizarea cu neruşinare a populaţiei de etnie rromă, considerând că valorile Uniunii Europene au fost ridiculizate, toate aceste acţiuni de discriminare creând un precedent”. (Sursa https://www.alde.eu/en).
Socialiştii europeni (S&D), prin vocea preşedintelui de grup Martin Schulz, dezaprobă ferm decizia guvernului francez de a expulza populaţia de etnie rromă din Franţa. Potrivit acestuia „acţiunea Franţei nu poate rămâne necontestată. Drepturile rromilor au fost încălcate de către un guvern populist, din motive electorale.” (Sursa: www.socialistsanddemocrats.eu)
Grupul verzilor europeni au susţinut că expulzarea rromilor de către autorităţile franceze încalcă legislaţia europeană, iar cuvântul infracţionalitate nu este sinonim cu rrom. Daniel Cohn-Bendit, co-preşedinte al grupului, a afirmat că „tratatele europene prevăd clar faptul că drepturile cetăţenilor sunt ne-negociabile. Drept urmare, guvernul francez trebuie să stopeze acţiunile de expulzare. În caz contrat, Comisia Europeană ar trebui să intervină pentru a garanta respectarea drepturilor fundamentale”. (Sursa: https://www.greens-efa.org)
Totodată, Grupul Confederal al Stângii Unite (GUE/NGL) s-a alăturat poziţiei celorlalte partide de centru-stânga din Parlamentul European, susţinând că „rromii sunt acasă în Europa şi aşa trebuie să rămână, iar Franţa a încălcat drepturile europene fără analizarea legislaţiei”. Totodată, eurodeputaţii au criticat dur Comisia şi Consiliul, acuzându-i de pasivitate în ceea ce priveşte această chestiune.
Monica Macovei (PPE) s-a distanţat de opinia Grupului Popular European şi a subliniat în plenul PE faptul că „discriminarea şi expulzările colective sunt interzise, iar asocierea dintre rromi şi criminalitate este rasism”. Totodată, ea a cerut instituţiilor europene să puncteze responsabilitatea fiecărui actor implicat, inclusiv la nivel naţional. (Sursa: www.europarl.europa.eu)
Popularii europeni au evitat să critice expulzarea rromilor români şi au insistat asupra adoptării unei strategii europene pentru integrarea socială a rromilor. Simon Busuttil a declarat că „în legislaţia UE există atât drepturi cât şi obligaţii privind libera circulaţie, iar toţi cetăţenii Uniunii, inclusiv cei de etnie rromă beneficiază de acest drept în conformitate cu condiţiile prevăzute de lege”.
Totodată, el a subliniat „că un cetăţean membru al Uniunii se poate muta sau stabili pe teritoriul unui alt stat membru, numai dacă este în scop de muncă sau de studiu, iar libertatea de circulaţie poate fi restricţionată pe motive de ordine publică, siguranţă publică sau sănătate publică, expulzările fiind de asemenea posibile cu condiţia ca acestea să fie justificate de la caz la caz.” În declaraţiile domnului Busuttil se poate observa o tentă de justificare a măsurilor luate de guvernul francez împotriva rromilor. (Sursa: www.eppgroup.eu)
Mult mai radical cu privire la expulzarea populaţiei de etnie rromă din Franţa a fost grupul de centru-dreapta Europa Libertăţii şi Democraţiei (EFD). Astfel, Borghezio Mario a declarat că „ar trebui chestionate România şi Bulgaria despre măsurile pe care le-au luat pentru integrarea socială a rromilor, înainte de a fi acuzată Franţa pentru acţiunile întreprinse împotriva populaţiei de etnie rromă”. (Sursa: www.europarl.europa.eu)
Totodată, co-preşedintele EFD, Nigel Farage, a încercat să justifice acţiunea Franţei argumentând că, începând cu 2014, aceste expulzări nu ar mai putea fi făcute, deoarece România şi Bulgaria vor deveni membre UE cu drepturi depline. De asemenea, domnul Farage a subliniat faptul că „orice migraţie necontrolată reprezintă un pericol în ceea ce priveşte coeziunea unei societăţi, […], România şi Bulgaria nu ar fi trebuit să devină membre UE, având în vedere faptul că nivelul discriminării populaţiei de etnie rromă în cele două ţări este terifiant”. (Sursa: www.efdgroup.eu)
Ziua