Pe 15 martie olandezii sunt așteptați la urne pentru a-și alege noii reprezentanți în Parlementul național. Descrise de presa internațională ca fiind o nouă provocare la adresa Uniunii Europene, în principal din cauza ascensiunii spectaculoase a partidului de extremă dreapta PVV, alegerile din Olanda deschid un șir lung de evenimente relevante pentru viitorul Uniunii: în 2017, vor avea loc alegeri și în Franța, Bulgaria, Germania, Portugalia și Slovenia.
Nu mai puțin de 28 de formațiuni politice, intrate in cursa electorală, se vor înfrunta pentru cele 150 de locuri din Camera reprezentanților. Pe fondul unui spectru politic deosebit de fragmentat, formarea unui guvern se va dovedi o sarcină extrem de dificilă pentru noua majoritate. Pentru formarea unei majorități capabile să învestească un Guvern, un partid trebuie să obțină cel puțin 76 de mandate, lucru care nu s-a întâmplat niciodată în istoria recentă a Olandei. De mai bine de un secol, Olanda este guvernată de alianțe, însă analiștii preconizează că în urma alegerilor de astăzi, va fi nevoie de aproximativ șase partide pentru a forma o alianță de guvernământ.
Cine sunt principalii actori și care sunt șansele lor?
- Partidului Liberal, condus de Mark Rutte, actualul prim-ministru al Olandei.
Mark Rutte conduce actuala coaliție de guvernământ, formată atât din liberali, cât și din laburiști. Principalul merit care îi este atribuit lui Rutte este legat de capacitatea sa de a gestiona diferențele ideologice dintre cele două partide. Acest lucru i-a permis lui Mark Rutte să fie primul lider care a reușit în ultimii 19 ani să rămână la conducerea coaliției până la finalul mandatului. Partidul său deține momentan 40 de locuri în Parlament. În ciuda ultimelor sondaje care îl arată câștigător, se pare că Partidul Liberal va reveni în Parlament cu doar 23-27 de reprezentanți.
- Partidului Laburist, condus de Lodewijk Asscher, actual vice-prim ministru și ministru pentru afaceri sociale
Lodewijk Asscher se află la conducerea Partidului Laburist din luna decembrie a acestui an. Liderul se află într-o poziție dificilă, deoarece el și partidul său sunt aspru criticați pentru măsurile dure de austeritate. Momentan, Partidul Laburist deține 35 de locuri în parlament, dar ultimele sondaje îl plasează ca al șaptelea partid în cursa electorală, estimându-se că va obține între 11 și 13 mandate.
- Partidului Socialist, condus de Emile Roemer
Conform ultimelor sondaje, Partidul Socialist își va păstra poziția curentă în Parlamentul olandez. Deținând în prezent 15 locuri, se estimează că în urma alegerilor va obține între 14 și 16 locuri. Principalele subiecte abordate de socialiști în campanie au fost menținerea vârstei de pensionare la 65 de ani și asigurarea serviciilor medicale la prețuri accesibile.
- Partidului Creștin-Democrat, condus de Sybrand van Haersma Buma
Creștin-democrații dețin momentan 13 locuri în Parlament, însă sondajele arată că vor ieși din alegeri ca a treia forță politică a țării, cu un număr de 18-20 de mandate. O temă importantă inclusă de liderul creștin-democrat în discursul tău este naționalismul, exprimându-se pentru o poziție fermă privind imigrația.
- Partidului pentru Libertate, condus de Geert Wilders
Ocupând până de curând prima poziție în sondaje, Geert Wilders este cu siguranță candidatul care a atras cea mai multă atenție la nivel internațional, prin pozițiile sale controversate privind Uniunea Europeană și imigrația. Sondajele arată o creștere spectaculoasă a susținerii pentru PVV față de mandatul precedent: deținând în prezent 13 mandate, PVV ar putea deveni a doua sau chiar prima forță politică a țării, cu un număr estimat de 21-25 de locuri.
- Partidului Democrat, condus de Alexander Pechtold
Partidul Democrat este un alt exemplu de formațiune politică care își consolidează poziția față de mandatul precedent: momentan, democrații au 12 locuri în parlament, iar sondajele îi plasează pe cea de-a 4-a poziție, cu aproximativ 17-19 locuri.
- Partidului Verde, condus de Jesse Klaver
Una dintre cele mai spectaculoase evoluții ale acestor alegeri îi aparține Partidului Verde, care a atras susținerea unui număr important de tineri. Partidul ocupă în prezent 4 locuri în Parlament, iar sondajele estimează că vor câștiga între 15 și 17 locuri.
Care sunt temele majore din campanie?
- Economia
Economia nu s-a conturat ca un clivaj major în timpul campaniei electorale. Olanda a înregistrat în 2016 o creștere economică de 2.3%, în timp ce cheltuielile guvernamentale au restabilizat piața. Analizând întreg anul 2016, economia Olandei a crescut cu 2.1%, o ușoară îmbunătățire față de creșterea de 2% din anul 2015.
Rata somajului în rândul tinerilor a scazut de la 10.2% în decembrie 2016 la 9.8% în ianuarie a.c. fiind o cifra apropiată de media istorică a somajului tinelor în Țările de Jos. Rata șomajului pentru întreaga populație este în jurul valorii de 5.3%.
În luna decembrie a anului trecut, balanța comercială a fost pozitivă, cu un surplus de 5.49 miliarde de euro.
- Uniunea Europeană
Un subiect fundamental de dezbatere politică este fără îndoială poziția față de Uniunea Europeană și viitorul acesteia. Popularitatea câștigată de liderul de extremă dreapta Geert Wilders, care a promovat un discurs puternic anti-european, ridică noi îngrijorări cu privire la susținerea proiectului european de către cetățenii Olandei. Mai mult, partidele tradiționale au adoptat la rândul lor o retorică euro-sceptică, însă mult mai moderată decât cea a partidului condus de Wilders. În ciuda anumitor poziții euro-sceptice, nicio formațiune nu și-a anunțat încă intenția de a organiza un referendum pentru ieșirea Olandei din Uniunea Europeană.
Olanda, o țară percepută în general drept progresistă și pro-europeană, se înscrie și ea în curentul eurosceptic ce câștigă teren în Europa de Vest, aducând noi provocări pentru status-quo-ul Uniunii.
- Imigrația și islamul
Probabil cea mai importantă parte din discursul și strategia lui Geert Wilders s-a bazat pe relația societății olandeze cu imigranții, în special cu musulmanii. Deși discursul instigator la ură nu este unul specific Țărilor de Jos, criza refugiațiaților și atentatele teroriste pe teritoriul Europei și-au pus amprenta asupra opiniei publice. Geert Wilders a adoptat o retorică puternic anti-imigrație și anti-islam. Într-o scrisoare deschisă adresată cetățenilor olandezi, prim-ministrul Mark Rutte le-a cerut celor care “refuză să se adapteze și critică valorile țării” să “se comporte nomal sau să plece”.
Având în vedere natura sistemului politic olandez și pozițiile asumate de principalele partide, este puțin probabil să asistăm la o schimbare din temelii a politicii olandeze, chiar și în cazul unei victorii a Partidului pentru Libertate. Cu toate acestea, multiplele probleme ridicate în campania electorală vor avea ecou și după alegeri și vor putea constitui importante puncte de reper pentru politica altor state europene.
Laura Cămăruț
Daniel Stancu
