Europarlamentarii la raport: Cum ne reprezintă în Europa?

europarlamentariilaraport

Studiul, care îmbină analiza calitativă și cantitativă a activităților (rapoarte, voturi, declarații etc.) cu cercetare de teren la Bruxelles, este structurat în două părți: compararea delegației României în raport cu delegațiile celorlalte state membre ale UE și analiza individuală a activității fiecăruia dintre eurodeputații români. Materialul complet poate fi descărcat aici: http://qvorum.ro/publication/.
Principalele concluzii ale cercetării:

• Activitatea europarlamentarilor români în actuala legislatură este (încă) nesatisfăcătoare. Delegația României nu a reușit încă să își fructifice al 7-lea potențial de influență pe care îl deține în PE, potențial calculat prin prisma numărului de deputați și al funcțiilor deținute;

• Prezența delegației României la ședințele plenare ale Parlamentului European este în continuare foarte scăzută, comparativ cu celelalte state membre, deși se poate constata un trend ușor crescător. Astfel, delegația țării noastre a terminat primul an de mandat pe poziția a 26-a (penultima), cu o medie de prezență de 85,84%, iar în primul trimestru al celui de-al doilea an de mandat se află pe poziția a 24-a, cu o medie de 86,71%.

• Prezența individuală a celor mai mulți deputați este în ușoară creștere, în special după momentul mediatizării activității acestora de către presa din țară. Astfel, un exemplu în acest sens îl reprezintă Traian Ungureanu (PPE), care a avut o prezenţă de 74.14% în primul an de mandat, iar în prima parte a celui de-al doilea an de mandat are o prezenţă de 100%, înregistrând așadar o creștere de apx. 25%. Într-o situaţie similară se regăsesc Viorica Dăncilă (+15%), Renate Weber (+16%), precum și Adina Vălean, Cristian Bușoi, Norica Nicolai și Sebastian Bodu (+10%). Regăsim, totuşi, şi deputaţi europeni a căror prezență la lucrările plenare este în descreștere: Ioan Mircea Paşcu (-43%), Adrian Severin (-10%) , Claudiu Ciprian Tănăsescu (-16%), Rareș Niculescu (-16%) și Corneliu Vadim Tudor (-8%).

• Per ansamblu, membrii delegației României sunt fruntași la activități pentru care nu au nevoie neapărat de sprijinul politic al colegilor de grup politic european sau de Parlament. Astfel, la luări de cuvânt România se află pe locul 4 (locul 9 în mandatul precedent), la întrebări pe locul 14 (locul 18 în mandatul precedent), la amendamente pe locul 6 (locul 4 în mandatul precedent), iar la propuneri de rezoluții pe locul 5 (locul 20 în mandatul precedent).

• În ce privește activitățile de substanță, deși se contată o ușoară îmbunătățire a situației, eurodeputații români se află în partea a doua a clasamentului. Astfel, în ceea ce privește alocarea de rapoarte, delegația țării noastre se situează pe poziția a 15-a (locul 20 în mandatul precedent), iar la alocarea de avize pe poziția a 11-a (locul 15 în mandatul precedent).

Doru Franțescu, Directorul IEDP-Qvorum, a explicat că „cercetarea de teren a arătat că un factor important al creșterii ușoare a prezenței și activităților eurodeputaților români în ultimele luni este constituit de mediatizarea crescândă în țară a activității lor la Bruxelles și Strasbourg. Faptul că am scăpat, cel puțin pentru moment, de tiltul de campionii absențelor nu ne încălzește foarte tare dacă eurodeputații nu încep să se țină serios de treabă: deocamdată suntem campioni la vorbit, dar codași la fapte.”

• Astfel, doar câțiva dintre deputații români s-au descurcat bine și la aceste din urmă capitole, obținând calitatea de raportori pe subiecte cu adevărat importante și demonstrând o influență reală în PE:

Rețeaua feroviară europeană pentru un transport de marfă competitiv (Marian Jean Marinescu, PDL/PPE)

Regulament al Consiliului privind informarea Comisiei cu privire la proiectele de investiții în infrastructura energetică din cadrul Comunității Europene (Adina Vălean, PNL/ALDE)

Recunoașterea agriculturii ca sector strategic în contextul securităţii alimentare (Daciana Sârbu, PSD/S&D)

Directiva Concediului Maternal (aviz, Rovana Plumb, PSD/S&D)

Directivei Parlamentului European şi a Consiliului privind performanța energetică a clădirilor (Adriana Țicău, PSD/S&D)

Strategia UE pentru Marea Neagră – (fond: Traian Ungureanu, PDL/PPE)

• Shadow: Adina Vălean (ALDE/PNL)

• Shadow: Sabin Cutaș (PSD/S&D)

Finanţarea Organizaţiilor Non-guvernamentale din surse comunitare (aviz, Monica Macovei, PDL/PPE)

Acord de parteneriat și cooperare între Comunitățile Europene și Turkmenistan (Norica Nicolai, PNL/ALDE)

Progresul Islandei în procesul de aderare la UE (Cristian Preda, PDL/PPE)

Alte constatări:

• Europarlamentarii români, asemenea colegilor lor din toate statele membre, votează pe linia grupului politic din care fac parte (popular, socialist sau liberal), și nu se grupează în funcție de naționalitate.

• Tendințe de manipulare: există numeroase situaţii când, profitând de lipsa de informare a publicului din ţară, unii europarlamentari exagerează semnificativ importanţa acţiunilor lor în PE.

Doru Franțescu, directorul IEDP-Qvorum, a arătat care sunt cele mai frecvente mijloace de manipulare utilizate:

o „eurodeputaţii transmit informația conform căreia sunt raportori pe anumite propuneri, când în realitate sunt doar raportori virtuali sau raportori de aviz (vezi terminologia de la începutul acestui studiu).

o europarlamentarii bombardează mass media cu informații asupra declarațiilor pe care le fac în PE. În realitate însă, luările de cuvânt reprezintă un instrument viabil numai în măsura în care sunt însoţite şi de acţiuni concrete (redactarea de rapoarte, avize, amendamente), altfel ele au mai degrabă caracter propagandistic și sunt contra-indicate.”

Recomandări:

În opinia noastră, pentru ca interesele alegătorilor și partenerilor sociali din România să fie mai bine apărate în Parlamentul European de către reprezentanții aleși, este nevoie ca:

• europarlamentarii să își asume cu o mai mare responsabilitate rolul de reprezentanți, prin:

o identificarea de mijloace pentru a-și crește influența în cadrul PE;

o o mult mai bună comunicare și transparentizare a activităților lor, plecând de la premisa că se află la Bruxelles și Strasborg nu în nume propriu, ci în numele alegătorilor care i-au trimis acolo;

• partenerii sociali din România să se informeze mai mult cu privire la legislația aflată pe agenda Parlamentului European, întrucât apx. 70% din legisilația în vigoare în România este adoptată de acest For. Pentru a putea intra într-un dialog avizat cu europarlamentarii, partenerii sociali trebuie ca mai întâi să fie bine informați cu privire la propunerile legislative care le vor afecta activitatea;

• mass media din țară să continue să mediatizeze activitatea eurodeputaților, în același timp căutând să își specializeze jurnaliștii în domeniul procesului decizional european, având în vedere creșterea graduală a importanței instituțiilor europene în raport cu cele naționale și consecințele directe pe care această schimbare le are asupra vieții cotidiene a cetățenilor.

Studiul de față face parte din programul „Europarlamentarii la Raport” pe care Institutul European pentru Democrație Participativă – Qvorum l-a lansat în martie 2009 și care va consta într-o serie de rapoarte de monitorizare pe parcursul întregii legislaturi 2009-2014. În plus, Institutul Qvorum efectuează o permanentă monitorizare a activităților și voturilor din PE și emite newsletter-uri informative după fiecare sesiune plenară (lunar).
Pentru informații suplimentare vă rugăm contactaţi:
Doru Franţescu, Director, IEDP Qvorum, doru.frantescu@qvorum.ro, 0722 145 790, sau
Rucsandra Filloreanu, Project Manager, rucsandra.filloreanu@qvorum.ro, 0721 554 044