Brexit: Provocări pentru Marea Britanie și Uniunea Europeană

17796384_1268311566551992_5414173796735431407_n

Pe 29 martie, printr-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European, prim-ministrul britanic Theresa May, a activat articolul 50, declanșând procesul de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană. Liderul executivului britanic și-a expus astfel obiectivele în relația cu Uniunea Europeană pentru următorii doi ani, punând în evidență importanța negocierii unui viitor parteneriat, care să stabilească noii termeni de cooperare în materie de securitate și schimburi comerciale.

Ca răspuns la aceasta, Parlamentul European s-a reunit pe 5 aprilie la Strasbourg pentru a dezbate cadrul negocierilor privind Brexit. Deputații europeni au adoptat cu 516 voturi pentru, 133 împotrivă și 50 de abțineri, o rezoluție care prevede ca negocierile Brexit să aibă loc în două etape: întâi discuțiile privind ieșirea Marii Britanii din Uniune și ulterior discuțiile privind încheierea unui nou acord comercial, contrar planului guvernului britanic, care își dorea ca cele 2 subiecte să se desfășoare în paralel. În privința calendarului negocierilor, Parlamentul European a hotărât că Marea Britanie va mai putea beneficia de acordul de tranziție, ce include și accesul la piața unică, doar pentru 3 ani după 2019.

Problemele cheie pentru Marea Britanie:

Comerțul internațional

Componenta economică a Brexit este probabil cel mai important aspect aflat pe agenda Guvernului britanic. Marea Britanie a încercat inițial să negocieze păstrarea calității de membru al pieței unice, dar Uniunea Europeană a făcut clar faptul că acest acces va fi condiționat de garantarea libertății de mișcare a cetățenilor europeni. Cum controlul mai strict al migrației s-a conturat ca o politică prioritară a britanicilor, strategia Theresei May s-a îndreptat spre negocierea unui nou acord comercial între Marea Britanie și Uniunea Europeană.  Sub planul A Global Britain, prim-ministrul Theresa May și-a dezvăluit viziunea privind viitorul Marii Britanii în afara Uniunii Europene: un stat conectat la marile economii ale lumii, printr-un număr de acorduri comerciale.

Imigrația

Imigrația s-a conturat ca o temă majoră încă din timpul campaniei ce a precedat referendumul. Conform sondajelor post-Brexit, britanicii preferă un control mai strict al granițelor, ceea ce înseamnă că imigrația va fi o prioritate pentru Guvernul britanic. Principalele aspecte ce urmează să fie clarificate în negocierile cu Uniunea Europeană sunt viitorul celor aproximativ 1,2 milioane de cetățeni britanici ce locuiesc într-unul dintre cele 27 de state ale Uniunii, precum și al celor 3 milioane de cetățeni europeni ce locuiesc în Regat.

Sectorul business

Rezultatul discuțiilor dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană este incert, iar imprevizibilitatea acestor negocieri poate afecta activitatea firmelor care operează în Marea Britanie sau în UE. Momentan, legislația din sectorul business din Marea Britanie este strâns legată de legislația europeană, iar procesul de revizuire al acesteia este unul deosebit de complex. Pierderea accesului la piața liberă europeană a determinat câteva companii, în special cele din sectorul financiar, să considere relocarea într-un alt stat european.

Independența Scoției, a Irlandei de Nord și problema Gibraltarului

Rezultatele referendumului a scos în evidență diviziunile profunde dintre țările ce compun Marea Britanie. Scoția și Irlanda de Nord au fost în favoarea rămânerii în Uniunea Europeană, iar condițiile negociate ulterior – în principal ieșirea din piața unică – au alimentat mișcările de independență. Prim-ministrul Scoției, Nicola Sturgeon, a lansat deja inițiativa de a organiza un al doilea referendum pentru independență și a primit aprobarea Parlamentului scoțian. La puțin timp după anunțul Nicolei Sturgeon, Michelle O’Neill, liderul principalului partid naționalist din Irlanda de Nord s-a pronunțat pentru un referendum în vederea părăsirii Marii Britanii și a unirii cu Irlanda, motivând că Brexit va fi “un dezastru” pentru economie și pentru cetățenii Irlandei de Nord.

Gibraltarul, teritoriu britanic aflat la granița cu Spania, s-a impus ca o nouă problemă pe agenda Brexit, după ce Comisia Europeană și-a exprimat susținerea în acordarea Spaniei a dreptului de veto privind viitorul economic al Gibraltarului. Reacțiile din partea Marii Britanii nu au întârziat să apară: mai mulți oameni politici, printre care și Boris Johnson, Ministrul Afacerilor Externe, au declarat ferm că suveranitatea Gibraltarului va rămâne neschimbată.

Provocări pentru Uniunea Europeană

Curentul euroscepticismului traversa continentul european și înainte ca Marea Britanie să decidă ieșirea din Uniune, dar Brexit a reprezentat prima formă majoră de concretizare a acestuia. Marea Britanie este astfel prima țară care a invocat articolul 50 din Tratatul de la Lisabona, iar prin crearea unui precedent, partidele anti-europene din alte state câștigă un nou teren de acțiune. Anul 2017 se prefigurează a fi unul plin de provocări pentru UE. Două momente dificile au fost deja depășite: partidele anti-europene din Olanda și Bulgaria au fost înfrânte în alegerile de la începutul anului, dar urmează alte două momente cheie, în Franța și Germania.

Înfrângerea partidelor anti-europene în alegeri nu înseamnă însă că euroscepticismul nu ocupă în continuare un loc important în spectrul politic. Brexit a demonstrat că Uniunea Europeană are nevoie de reformă pentru a se contura ca cea mai bună opțiune pentru cele 27 de state membre. În acest sens, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a prezentat 5 scenarii pentru viitorul Uniunii Europene după ieșirea Marii Britanii, cerându-le astfel statelor membre să decidă asupra direcției pe care o va urma UE.

Laura Cămăruț