10 ani de la aderarea României la UE

zece-ani-de-la-aderarea-romaniei-la-ue-1024x678

Anul 2017 a debutat cu un eveniment de o importanță majoră din punct de vedere istoric şi al relaţiilor internaţionale: pe 1 ianuare 2017 se împlinesc 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. Procesul de negociere a durat nu mai puţin de şapte ani, dar in final, la data de 25 aprilie 2005, Romania semna la Luxemburg, Tratatul de aderare la Uniunea Europeana, dupa un deceniu de la prezentarea cererii oficiale.

Dupa 10 ani, Ministerul Afacerilor Externe, reprezentat de Lazăr Comănescu, transmite un comunicat de presă pentru celebrarea acestui eveniment istoric:

Acest deceniu a reprezentat pentru România o perioadă fastă de modernizare și de dezvoltare socio-economică, de îmbunătățire a calității vieții cetățenilor români, de valorificare a integrării în Piața Unică Europeană. Experienţa de până acum relevă, totodată, existenţa, în continuare, de premise pentru o valorificare si mai eficientă a beneficiilor apartenenţei la UE. 

În toată această perioadă, România s-a situat printre promotorii cei mai activi ai continuării și consolidării procesului de integrare europeană. Angajarea fermă și contribuția la eforturile vizând identificarea de soluții la provocările cu care UE se confruntă sunt recunoscute ca atare de partenerii noștri și reprezintă confirmări ale rolului pe care România îl are astăzi în familia europeană.

Consolidarea pe mai departe a integrării europene rămâne pentru România un obiectiv strategic. România va pleda pentru întărirea coerenței acțiunii UE, pentru o abordare solidară și incluzivă la nivel european, bazată pe definirea și urmărirea unor obiective concrete, în consonanță cu interesele cetățenilor europeni.

România dispune de voința și capacitatea necesare pentru a contribui la efortul de revigorare a UE. Este cu atât mai mult în interesul României ca aniversarea în acest an și a împlinirii a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma să confirme o Uniune mai puternică, mai unită și mai coezivă, apărătoare a valorilor și principiilor care au asigurat, peste timp, fundamentul durabil al construcției europene.”

Domeniul financiar

Începând cu componenta financiară, aderarea României la UE ne-a adus beneficii majore în principal prin posibilitatea accesarii fondurilor europene. Din 2005 si până în prezent, România a primit 39,8 mld de euro, banii fiind alocaţi, preponderent, pentru dezvoltarea rurală şi plăti directe în agricultură. A rezultat un sold pozitiv de peste 26 de mld de euro deşi România şi-a plătit contribuţia obligatorie de 1% din PIB. De-a lungul celor 10 ani, Guvernul României a înlocuit încet-încet investiţiile din buget cu investiţiile din bani europeni, supraestimând de foarte multe ori veniturile obţinute din această sursă.

Mulţi critici susţin că România are nevoie disperată de învestiţii şi finanţare în infrastructură, sănătate şi educaţie, iar cei 26 mld de euro primiţi din partea Uniunii Europene coincid cu costul total al tuturor autostrăzilor şi drumurilor 3-cnadnrexpres din România. Deşi banii pentru construirea autostrăzilor s-au primit, puţini kilometri s-au şi realizat sau inaugurat. De la 222 km de autostrăzi în 2006, aceştia reprezentând în principiu autostrada Soarelui şi autostrada Piteşti-Bucureşti, pe parcursul a 10 ani s-a ajuns la 705 de km de autostrăzi. “Fondurile UE ar fi trebuit să ajute în punctele cheie. Ele au fost destinate să suplimenteze sumele alocate de stat, nu să le înlocuiască. Dimpotrivă, guvernele succesive au înlocuit investiţiile din buget cu investiţiile din bani europeni supraestimând de fiecare dată veniturile obţinute din această sursă. Aşa s-a ajuns ca, în 2014 şi 2015, cheltuielile de capital (investiţiile din buget) să reprezinte doar 2,5% din PIB faţă de 4 – 5% în anii în care România nu a beneficiat de fonduri UE. Din cele 45 de miliarde de lei programate pentru investiţii în buget în 2015 am avut cheltuieli (din buget şi fonduri UE) de doar 34 de miliarde de lei.”, relatează Ziarul Financiar din sursele Eurostat.

 

Migraţia de după aderare – un val disperat după un trăi mai bun de viaţă

De vreme ce graniţele efective nu au mai existat, românii au plecat într-un număr mare în străinătate din cauza lipsei de locuri de muncă sau o salariilor mici din ţară. 2.5 milioane de români au plecat numai în anul 2007 din România, mai ales în Spania şi Italia. Din 2006 până în 2015 românii au trimis acasă o suma considerabilă pentru cei rămaşi în ţară şi mai ales pentru economia ţării: peste 52 de mld de euro, fiind cu mult peste investiţiile străine din acea perioada, care au fost de 41 mld de euro în ultimii 10 ani. Fenomenul emigrării a avut însă şi beneficii, aducând cu sine invotie în ţară din punct de vedere politic, cultural şi social. Cel mai bun exemplu este cel al alegerilor prezidenţiale din 2014, când diaspora, fiind influenţată pozitiv de ţară în care au emigrat şi îşi desfăşurau viaţă, au schimbat rezultatele votului.

Domeniul afacerilor

Exporturile României pe parcursul a 10 ani în cadrul Uniunii Europene au avut o 3-exporturicreştere explozivă de 110%, majorându-se de la doar 25,9 mld de euro în 2006 până la 54,6 mld de euro în 2016. Principala ţară în care România a exportat cel mai mult în 10 ani a fost Germania, bazându-se pe exportul de autoturisme şi echipamente pentru acestea. Germania este urmată de Italia cu exporturi de 6,8 mld de euro şi pe locul trei clasându-se Franţa cu un total de 3,7 mld de euro. Un mare impact asupra importurilor României în această ultima ţară a avut fuziunea Renault-Dacia, în momentul de faţă fiind cea mai puternică firma din România. Acest fenomen de majorare a exporturilor se datorează faptului că aceste trei prime ţări au investit în România şi astfel şi România a avut de câştigat, nu numai prin crearea de locuri de muncă pentru cetăţenii români dar şi prin exporturi de peste 10 mld de euro.

Referitor la justiţie şi corupţie, România a reuşit să facă progrese considerabile. În 2007 a fost introdus Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) pentru monitorizarea progreselor celor două ţări nou intrate în Uniune privind statul de drept şi corupţia. Recent, o delegaţie a Comisiei Europene a avut o întâlnire oficială cu Ministrul de Interne, Florin Iordache, acesta declarând “am arătat că România şi-a îndeplinit acele condiţionalităţi. Am arătat că România a făcut paşi importanţi şi a consolidat instituţii importante care garantează că în acest moment statul de drept este foarte important în România. În acest moment România prezintă toate condiţiile pentru că acest Mecanism, în acest an, să poată fi încheiat.

România nu reuşeşte de-a lungul acestor 10 ani să între nici în zona euro, preconizandu-se iniţial că acest luru să se întâmple în 2015, şi nici în spaţiul Schengen.

Privind aceşti 10 ani înglobaţi la un loc, cu părţi negative dar şi pozitive, România are un potenţial foarte mare nu numai din punct de vedere al suprafeţei teritoriale dar şi a populaţiei, această dând dovadă de productivitate, eficientă, creativitate şi inovaţie dacă se investeşte în ea. România în Uniunea Europeană are şansă să se reinventeze cu fiecare an ce trece şi cu fiecare mică investiţie realizată.

 

 

Nadina Nicolov

Facultatea de Litere, Universitatea din Bucuresti