În perioada 8-18 mai, doi reprezentanți ai Institutului Qvorum (Doru Franțescu și Dorian Obreajan) au făcut parte dintr-o delegație internațională mixtă, alcătuită din reprezentanți ai mediului academic, societătii civile, jurnaliști și politicieni din țări europene care a efectuat o vizită de studiu în China.
Din delegația României au mai făcut parte, alături de reprezentanții Qvorum, Flavia Voinea, director al postului de radio București Fm (Radio România) și Andrei Ando, directorul Centrului Media West.
Vizita de lucru a fost organizată de Asociația Chineză pentru Înțelegere Internatională (CAFIU), un ONG local fondat în perioada primului val de deschidere a Chinei către lumea occidentală, în anii ’80.
Evenimentul a avut ca temă centrală cooperarea dintre China și Europa, cu accent pe statele din Europa Centrală și de Est. În urmă cu 67 de ani, la 5 octombrie 1949, România a stabilit relații diplomatice cu Republica Populară Chineză, fiind a treia tară din lume care a recunoscut noua Chină, imediat după proclamarea sa. În deceniile care au urmat, schimburile economice, dar și culturale dintre cele două țări au atins un nivel ridicat. Nu mică ne-a fost uimirea atunci când gazdele au început să fredoneze melodii românești în vogă mai demult și să ne vorbească despre filmele românești care au avut succes în China.
Marele proiect Eurasiatic: “belt and road initiatives”
Încă din primele zile, delegații au avut ocazia de a-l întâlni pe prof. dr. Yifan Ding, directorul Institutului Chinez de Dezvoltare Internațională, profesor universitar la Washington și doctor al Universității din Bordeaux. Domnia Sa a evidențiat provocările cu care se confruntă economia și societatea chineză, dar și planurile de creștere ale Chinei în următorii ani. În opinia sa, stabilitatea economico-financiară a Chinei, percepută ca unul dintre statele BRICS, este dovedită, printre altele, de faptul că anul trecut, deși comerțul global a scăzut cu 11%, comerțul chinez a scăzut doar cu 7 procente, valoarea exporturilor chineze fiind semnificativ superioară celei a importurilor.
Marele proiect al Chinei, Drumul Mătăsii, cunoscut din Antichitate drept legătura comercială dintre bazinul Mării Mediterane și estul Chinei, a revenit în actualitate în 2013, odată cu ascensiunea la putere a noului președinte, Xi Jinping. În epoca contemporană, rutele comerciale care leagă China de Europa poartă numele de “belt and road initiatives” și reprezintă o serie de proiecte menite să creeze o infrastructura capabilă să asigure transportul rapid și în siguranță al bunurilor între cele două extreme ale Eurasiei.
În acest scop, China este interesată să extindă conceptul “o țară – două sisteme”, care presupune existența unor mecanimse de tip capitalist în anumite zone privilegiate. Cele mai cunoscute zone de acest gen sunt Shanghai și Hong Kong. Delegația internațională a vizitat o regiune aflată între cele două menționate anterior, Fujian, din Sud-Estul Chinei (unde Xi Jinping a fost guvernator înainte de a deveni Președinte al Chinei). Această regiune era, pe vremuri, punctul de început a componentei maritime a drumului mătăsii, iar acum antreprenorii străini sunt încurajați să investească aici prin acordarea unor facilități fiscale și reducerea la minim a birocrației.
Relațiile “people to people” contează
Având în vedere diferențele culturale și de sisteme politice între cele două părți și care reprezintă de cele mai multe ori obstacole în calea comunicării și înțelegerii, gazdele au fost interesate să învețe din experiența europenilor în ceea ce privește rolul organizațiilor non-guvernamentale în societate. Cu această ocazie, reprezentanții Qvorum, Doru Franțescu și Dorian Obreajan, au arătat rolul crucial pe care ONG-urile îl joacă în societățile democratice, fiind capabile să vină cu soluții alternative la politicile guvernamentale și să le promoveze pe agenda publică. Discuțiile s-au axat apoi pe evoluțiile la nivel politic și legislativ din ultimii 26 de ani din Europa de Est care au condus la tranziția către actualul status-quo. În acest moment, în China funcționează ONG-uri, însă activitatea acestora se derulează în strânsă legătură cu instituțiile publice. Participanții au căzut de acord asupra utilității multiplicării schimburilor de experiență la nivel non-guvernamental, în vederea facilitării dialogului și înțelegerii reciproce.
Fără indoială, diplomația culturală a Chinei este dinamică și caută să țină pasul cu cea occidentală și cu noile evoluții tehnologice. O dovadă în acest sens o reprezintă Institutul Confucius, al cărui sediu central din Beijing l-am putut vizita, este abilitat de statul chinez să promoveze valorile, cultura și limba chineză pe întreg mapamondul. Institutul activează la nivel internațional de la începutul anilor 2000 și pare să funcționeze pe principii similare celor ale omologilor săi occidentali (British Council, Goethe, Cervantes). În România functionează 4 reprezentanțe ale Institutului Confucius (București, Brașov, Sibiu și Cluj) care oferă anual burse și cursuri de limbă și civilizație chineză unui număr de peste 400 de cetăteni români.
Vizita de lucru în China a fost completată și de întâlniri cu oficiali ai autoritătilor centrale și locale. Dl. Liu Hongai, Ministrul adjunct al Departamentului Internațional ne-a vorbit atât despre prioritătile Chinei în materie de politică externă, cât și despre proiectele ambițioase din domeniul infrastructurii și energiei pe care statul chinez dorește să le realizeze în Europa. Un alt oficial cu care am avut un schimb constructiv de opinii a fost Dl. Li Jiping, unul dintre cei mai apreciați lideri politici din regiunea Fujian. Acesta ne-a prezentat proiectele de infrastructură de la capătul chinez al “belt and road initiative” și beneficiile pe care le au investitorii străini, dar și partenerii Chinei, de pe întreg traseul acestei rute comerciale către Europa occidentală.
Pentru mai multe impresii despre vizita noastră de studiu în China citiți și articolele colegilor noștri:
https://bucurestifm.ro/2016/05/16/china-o-lume-fascinanta-fotoreportaj-in-exclusivitate/
