Evenimentul caritabil de fundraising ce a avut loc pe data de 10 septembrie 2016, la New York, a adus cu sine noi dispute. Momentul în care Hilary Clinton a insultat susținătorii lui Donald Trump, numindu-i “rasiși, sexiști, homofobi, xenofobi” a fost momentul în care câteva voturi au fost pierdute de către candidatul democrat. Poate unii ar spune că nu contează câteva voturi, dar realitatea este alta: fiecare vot poate fi unul decisiv, iar acest articol va prezenta modalitatea în care alegerile prezidențiale se desfășoară în prezent. Sursa foto: timesofislamabad.com
Cum poți fi Președinte
Conform teoriei, orice om născut în Statele Unite ale Americii, cu vârsta de peste 35 de ani și care a fost resident de mai bine de 14 ani poate candida pentru funcția de Președinte. Totuși, de-a lungul anilor s-a remarcat un anumit tipar, conform căruia președinții Americii au fost, în trecut, senatori, guvernatori sau generali și s-au bucurat de sprijin din partea partidului – fie acesta Democrat sau Republican. Aventura prezidențială începe în luna februarie, când mai multe alegeri preliminare au loc în fiecare stat, pentru a determina unicul candidat nominalizat de fiecare dintre cele două partide. De-a lungul timpului, se realizează nenumărate statistici, se organizează conferințe de presă și, în mod firesc, se derulează campania tuturor candidaților, până în momentul în care va avea loc convenția fiecărui partid, de obicei din luna iulie. Din alegerile anterior menționate reies așa-numiții “delegați”, membri de partid care vor vota în mod clar candidatul la convenție.
Toamna răcoroasă aduce cu sine dezbateri încinse
Așa cum am menționat anterior, vara aduce cu sine cele două nomnalizări oficiale – una a Partidului Republican, iar cealaltă a Partidului Democrat. În cazul de față, cei doi candidați care au reușit să obțină cei mai mulți delegați din alegerile preliminare sunt democrata Hillary Clinton și republicanul Donald John Trump. După ce au primit nominalizarea oficială, cei doi candidați și-au intensificat campania și au început să ducă o luptă feroce în vederea câștigării alegerilor prezidențiale. Totodată, a fost făcută și dezvăluirea cu privire la vicepreședinții alături de care vor candida: senatorul statului Virginia, Tim Kaine, va fi alături de Hillary Clinton, iar guvernatorul statului Indiana, Mike Pence, alături de Donald Trump.
Pe lângă multiplele conferințe de presă și discursuri pe care candidații le-au avut în diverse state, se organizează și dezbateri prezidențiale televizate, în care cei doi se înfruntă față în față. Aceste dezbateri au fost planificate pe 26 septembrie, 4 octombrie și 9 octombrie, în New York, Missouri și respectiv Las Vegas.
Numărătoarea finală
Soarta Statelor Unite ale Americii și, implicit, soarta întregii lumi, va fi decisă într-o zi obișnuită de marți, pe data de 8 noiembrie 2016. În acea zi, politica internațională va căpăta, inevitabil, o turnură interesantă, fie ea democrată sau republicană. În mod evident, candidatul cu cele mai multe voturi va câștiga alegerile. Însă, caracterul special al acestora reiese din faptul că vor fi doar 538 de oameni, membri ai colegiului electoral, care vor vota și decide status-quo-ul următorilor ani. Candidatul victorios va avea nevoie de cel puțin 270 de voturi. Structura colegiului electoral are un model oarecum similar cu cea a Parlamentului European, întrucât numărul alegătorilor este bazat pe populația statului din care aceștia provin. Ei vor vota conform “dorinței poporului”, dar principiul majorității va intra în aplicare, drept pentru care un candidat va primi toate voturile din partea unui stat, chiar dacă a existat o mică parte din alegătorii statului respectiv care au votat contracandidatul.
Elementul surpriză
Dacă lucrurile ar decurge în mod previzibil, nu ar mai trebui să ne punem întrebări legate de identitatea viitorului Președinte al Statelor Unite al Americii. Totuși, lucrurile nu sunt atât de simple, întrucât există state incerte, care nu își oferă sprijinul unui candidat, numite “swing-states”. De cele mai multe ori, acestea decid destinul alegerilor, drept pentru care cei doi candidați petrec mult timp încercând să le câștige. Pe de altă parte, în statele sigure – precum Texas pentru republicani și California pentru democrați – cei doi candidați nu vor investi foarte multe resurse și nu își vor desfășura o campanie agresivă. Așadar, statele incerte precum Florida se bucură de atenția mass-media și de elementul surpriză al alegerilor prezidențiale.
Numerele (nu) mint
Așadar, la momentul de față, numeroase statistici se realizează cu scopul de a prezice rezultatul alegerilor. Conform Statista, 51% dintre alegători consideră că Hilary Clinton este calificată pentru a fi președinte, în timp ce 39% îl consideră pe Donald Trump apt de acest rol. Totodată, majoritatea poll-urilor naționale o declară învingătoare pe Clinton. Dar pe lângă toate aceste statistici, intervine emoția, sentimentul uman ce nu poate fi transpus în cifre. Pe cine vor vota oamenii – pe flegmaticul, expansionistul și dezinformatul Trump, sau pe Clinton, regina gheții din a cărei carieră politică ies la iveală nenumărate minciuni? Din fericire, mass-media are grijă să prezinte, de cele mai multe ori, ambii candidați într-o lumină defavorabilă. Așadar, din aceste alegeri reiese cine este motivat, în mare parte, să voteze împotriva unui candidat, întrucât niciunul dintre cei doi candidați nu se bucură de un sprijin semnificativ, nici măcar din partea partidului din care provin.
Sursa foto: www.statista.com
Eu cu cine votez?
Așadar, după ce am descoperit modul în care alegerile se desfășoară, cu bune și cu rele, vom analiza profilul votantului. În mod evident, susținătorii lui Trump fac parte din categoria oamenilor ce se simt amenințați de trendul ascendent al migrației, care doresc impunerea unor limite și care consideră că Trump este un candidat interesant, carismatic și care poate face America să devină din nou măreață. Pe de altă parte, susținătorii lui Hillary sunt de origine afro-americană și hispanică. În mare parte, aceștia sunt mai în vărstă și dornici de a avea o femeie drept președinte.
În concluzie, cei doi candidați sunt diametral opuși și au susținători diferiți. Procesul electoral este în plină desfășurare, iar câteva luni se va decide rezultatul. Mulți sunt entuziaști, încântați curioși, dar să nu uităm de sentimentul care predomină – teama, teama de a face o alegere nepotrivită, teama de a nu distruge tot ceea ce s-a construit de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial sau pacea fragilă din prezent. Așadar, nimeni nu poate ști care va fi rezultatul, iar tot ce ne rămâne de făcut este să sperăm că americanii vor face o alegere înțeleaptă.
Mara Bălașa, studentă la Economie, Politică și Relații Internaționale
University of Warwick, Marea Britanie
