Liderii Uniunii Europene se vor întâlni vineri, 24 martie, la Roma pentru a celebra împlinirea a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, pilonul de bază al UE. În fruntea agendei de discuție a decidenților europeni se va afla, fără doar și poate, viitorul Uniunii Europene, date fiind tendințele eurosceptice tot mai mari care pun în pericol proiectul european.
Pe 1 martie 2017, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker a lansat ,,Carta Albă privind viitorul Uniunii Europene”, în care sunt reliefate într-o manieră exhaustivă 5 scenarii posibile ale direcției în care s-ar putea îndreapta Uniunea Europeană. De asemenea, Carta albă pune în lumină factorii care vor influența evoluția Europei în următorii zece ani, de la impactul noilor tehnologii asupra societății și a macroeconomiei, până la îndoielile justificate cu privire la globalizare, la amenințările la adresa securității și la ascensiunea fulminantă a populismului antieuropean (cele mai recente cazuri: Olanda, Franța).
Plecând de la ideile revelatoare ale lui Schuman, Spinelli și Jean Monnet, Uniunea Europeană se constituie drept o uniune economică și politică unică în lume, care reunește 28 de țări europene și acoperă peste patru milioane de kilometrii pătrați. UE este în prezent locul în care cetățenii europeni se pot bucura de o diversitate culturală, de idei și tradiții care converg către prevalarea idealului European, acela de menținere a păcii pe bătrânul continent. Este locul în care nu doar se vorbește despre egalitate, ci aceasta tinde să se transforme într-o realitate prin politicile adoptate de Bruxelles. Cu toate acestea, UE este supusă permanent unor provocări majore: pe 23 iunie 2016, Marea Britanie a decis să părăsească Uniunea; criza refugiaților continuă să aibă reminiscențe, iar naționalismul extremist câștigă tot mai mult teren în state cu o puternică tradiție democratică.
Tratatul de la Roma a fost semnat pe 25 martie 1957 de către cele 6 state fondatoare – Franţa, Germania, Italia, Belgia, Luxemburg și Olanda, instaurându-se, astfel, Comunitatea Economică Europeană. Tratatul de la Roma prevedea constituirea unei piețe comune, precum și instituirea celor patru libertăți esențiale: libertatea circulație a persoanelor, libera circulație a bunurilor și serviciilor, libera circulaţie a mărfurilor și libera circulaţie a capitalurilor.
Tratatul de la Roma marchează debutul procesului de integrare europeană, care poate fi continuat doar prin promovarea ideii de unitate, principiu de bază al dezvoltării Uniunii Europene. O Europă cu mai multe viteze, ideea stipulată în cadrul celui de-al treilea scenariu al Cartei albe privind viitorul UE, este o amenințare pentru însuși viitorul ei. Chiar Donald Tusk, președintele Consiliului European, a declarat pe 8 martie, potrivit Euroactiv, că unitatea ar trebui să fie prioritatea principală a UE după Brexit.
În ce direcție se îndreaptă Uniunea: cele 5 scenarii ale Planului Junker.
Primul scenariu prezentat în ,,Carta Albă privind viitorul Uniunii Europene” este intitulat ,,Continuând pe același drum” reprezintă continuarea evoluției Europei în același ritm, fără schimbări majore, vizând menținerea statu-quo-ului. Astfel, în acest scenariu, UE-27 își menține parcursul și Uniunea se axează pe punerea în aplicare și pe actualizarea agendei sale existente de reformă. Mai mult decât atât, statele membre continuă să se concentreze în mod colectiv asupra locurilor de muncă, a creșterii economice și a investițiilor, prin consolidarea pieței unice și prin intensificarea investițiilor în domenii precum infrastructura digitală, energetică și de transport.
Scenariul al doilea ,,Accent exclusiv pe piața unică” se constituie drept imaginea unei Uniuni cu 27 de state preocupate în mod expres de aprofundarea anumitor aspecte-cheie ale pieței unice. Pe cale de consecință, funcționarea pieței unice se materializează drept principala rațiune de a fi pentru UE-27. Procesul decizional poate fi înțeles mai ușor, dar capacitatea de a acționa în mod colectiv este limitată, fapt ce conduce la creșterea nemulțumirilor și la acutizarea divergențelor dintre așteptări și rezultate.
Scenariul al treilea, numit ,,Cei care doresc mai mult realizează mai mult” pune în lumină o Europă pe mai multe viteze, aspect ce pare a fi îmbrățișat de ţările vestice, în frunte cu Germania, Franța și Italia. În acest scenariu în care UE-27 își desfășoară activitatea fără modificări majore, dar în care anumite state membre doresc să facă mai mult în comun, se formează una sau mai multe „coaliții ale doritorilor”, care conlucrează în anumite domenii de politică. Cu alte cuvinte, scenariul al treilea ar conduce către dezbinarea Uniunii prin alienarea de la un principiu esențial al Europei, anume egalitatea care subsumează unitatea.
Scenariul al patrulea, anume ,,Mai puțin, dar mai eficient”, propune o soluție interesantă pentru viitorul Europei, în speță există consens asupra necesității de a aborda mai bine împreună anumite priorități, drept pentru care UE-27 decide să își concentreze atenția și resursele limitate asupra unor domenii de importanță majoră (inovarea, comerțul, securitatea, migrația), iar în restul are o activitate redusă sau chiar inexistentă.
Cu toate acestea, cel mai fezabil scenariu pentru un viitor prosper al Uniunii este scenariul 5, o alternativă reformatoare, dar cu toate acestea lucrativă, la situația actuală.
Un scenariu precum cel ,,Mult mai mult, împreună” ilustrează ideea unei Uniunii Europene mult mai prezente pe scena internațională prin sporirea eforturilor colective în domenii cheie de activitate. Cu alte cuvinte, în cadrul UE-27, ar urma să se pună un accent puternic pe finalizarea pieței unice în domeniul energiei, al sectorului digital și al serviciilor și se dă dovadă de hotărâre în acest sens.
Rămâne de văzut ce vor decide liderii europeni pe data de 25 martie cu privire la cea mai bună cale pe care ar putea păși Europa în vederea evoluției.
Roxana Maria Stăneiu
