Raportul activităţii eurodeputaţilor români

Departe de politica autohtonă, eurodeputaţii români au cu totul alte preocupări decât colegii lor din Parlamentul naţional. Schimbările climatice, egalitatea dintre femei şi bărbaţi, încălcările drepturilor omului sunt câteva dintre temele abordate de cei trimişi să reprezinte interesele cetăţenilor la nivelul Legislativului european.

Dintr-un raport elaborat de Institutul European pentru Democraţie Participativă – QVORUM reiese ca activitatea celor 33 de deputaţi este nesatisfăcătoare. „Delegaţia României nu a reuşit încă să îşi fructifice al 7-lea potenţial de influenţa pe care îl deţine în PE, potenţial calculat prin prisma numărului de deputaţi şi al funcţiilor deţinute”, se precizează în documentul citat.

Principala observaţie este aceea că românii sunt muncitori, se remarcă prin discursuri în plen şi prin numărul de amendamente depuse, dar nu stiu să acţioneze astfel încât să obţină influenţă şi sprijin politic din partea colegilor din alte grupuri parlamentare.

„Per ansamblu, membrii delegației României sunt fruntași la activități pentru care nu au nevoie neapărat de sprijinul politic al colegilor de grup politic european sau de parlament, precum luări de cuvânt (locul 4) sau declarații scrise (locul 5). În schimb, în cazul activităților concrete, unde sprijinul politic este o condiție esențială, precum în cazul alocării rapoartelor și avizelor, România se află doar la jumătatea clasamentului (locurile 15 și respectiv 13). Astfel, doar câțiva dintre deputații români s-au descurcat bine și la aceste din urmă capitole”, explică autorii raportului citat.

În context, aceştia atrag atenţia că „luările de cuvănt reprezintă un instrument viabil numai în măsura în care sunt însoţite şi de acţiuni concrete (redactarea de rapoarte, avize, amendamente), altfel ele au mai degrabă caracter propagandistic şi sunt contraindicate”.

Întrebări dintre cele mai diverse

Deputaţii au dreptul să adreseze întrebări Comisiei, Consiliului sau unor agenţii ale Uniunii atunci cănd vor să atragă atenţia asupra unui subiect pe care îl consideră de interes, fie că este vorba de o problemă comunitară ori chiar naţională.  La nivelul delegaţiei româneşti se constată o medie destul de scăzută, de doar 7,36 întrebări/MPE, comparativ cu alte state membre precum: Irlanda (47,08 întrebări/MPE), Grecia (37,59 întrebări/MPE), Austria (27,24 întrebări/MPE).

Din interpelarile formulate reies preocupări dintre cele mai diverse. De exemplu, Iosif Matula (PD-L) şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la eficienţa introducerii scanerelor corporale pe aeroporturile din toate statele membre, având în vedere faptul că substanţele ingerate sau explozibilii sub formă de pudră nu sunt detectate prin această tehnologie. Deputatul Rovana Plumb (PSD) s-a interesat despre ce măsuri are în vedere  Comisia Europeană pentru a împiedica administrarea excesivă de antibiotice pentru boli care ar putea fi combătute prin tratamente diferite. Iar Viorica Dăncilă (PSD) propune PE să sprijine iniţiativa privind înfiinţarea unui Observator European pentru monitorizarea violenţei împotriva femeilor şi, implicit, o legislaţie europeană pentru protecţia victimelor. Deputatul PD-L Rareş Niculescu a dorit să afle dacă instituţia Comisei este informată în ceea ce priveşte restricţiile la importurile de carne de pasare din SUA impuse de Federaţia Rusă pe motiv că producătorii americani prelucrează carnea de pasare cu clor. Colega sa de partid, Monica Macovei, a fost preocupată de eliberarea deţinuţilor politici din Iran şi a întrebat Comisia Europeană şi Consiliul ce măsuri au luat în acest sens, dar şi prin ce fonduri sprijină Comisia organizaţiile nonguvernamentale din Iran.

Referitor la România, subiectul cel mai dezbătut este cel privind Strategia europeană pentru regiunea Dunării. Mai mulţi deputaţi au cerut Comisiei informaţii legate de stadiul în care se află elaborarea acestei strategii, principalele criterii pentru selectarea proiectelor care vor fi incluse în planul de acţiune, inclusiv definirea teritoriului-ţintă al strategiei UE pentru regiunea Dunării.  Ce măsuri are în vedere Comisia pentru a impulsiona realizarea proiectului Nabucco şi pentru a susţine iniţiativa statelor membre, cum poate Comisia să explice rata scăzută de absorbţie a personalului de cetăţenie română în cadrul structurilor Uniunii sau cazul Roşia Montană au fost subiecte punctuale care au amintit de România.
În ceea ce priveşte rata de prezenţă la şedinţele plenare ale Parlamentului European, delegaţia României a avut o frecvenţă medie de 83,76% în intervalul iulie 2009-aprilie 2010, ceea ce o claseaza pe ultimul loc între toate statele Uniunii.

Cea mai importantă activitate este cea de raportor

Din cei 33 de deputaţi, doar şapte au avut până acum calitatea de raportor al PE: Marian Jean Marinescu (PD-L) – raportul privind Reţeaua feroviară europeană; Theodor Stolojan (PD-L) – asistenţa reciprocă în materie de recuperare a creanţelor reprezentând impozite, taxe şi alte masuri; Adina Vălean (PNL) – proiecte de investiţii în infrastructura energetică în cadrul Comunităşii; Renate Weber (PNL) – prevenirea şi soluţionarea conflictelor referitoare la exercitarea competenţelor în cadrul procedurilor penale; Cristian Buşoi (PNL) – proiect de raport referitor la SOLVIT;  Norica Nicolai (PNL) – raportul privind Acordul de parteneriat EU-Turkmenistan şi Iuliu Winkler (UDMR) – Furnizarea de asistenţă macrofinanciară Bosniei şi Herţegovinei.

România are o medie de 0,15 rapoarte/eurodeputat, ocupând poziţia a 15-a. Comparativ, Malta are o medie de 1,80 rapoarte/eurodeputat, Polonia – 0,48 rapoarte/eurodeputat. La nivel de partide naţionale reprezentate în PE, delegaţia PNL a fost cea mai harnică în privinţa  rapoartelor redactate, cu o medie de 0,6 rapoarte redactate/număr de europarlamentari, fiind urmată de reprezentanţii PD-L cu o medie de 0,14. La capitolul amen-damente, în fruntea clasamentului se află delegaţia PSD cu o medie de 10,55 rapoarte amendate/eurodeputat, urmată de PD-L, cu o medie de 9,86. La popul opus se află delegaţia PRM, care nu a depus niciun raport şi nu a formulat niciun amendament. Monitorizarea a fost realizată în intervalul iunie 2009-aprilie 2010.

Influenţa grupurilor în cadrul PE

• Delegaţia PSD+PC deţine 11 europarlamentari în cadrul grupului politic S&D, fiind a 6-a delegaţie ca mărime (5,97%), şi 4 funcţii – vicepreşedinte de grup politic (Adrian Severin); 3 posturi de vicepreşedinte în comisiile parlamentare (Ioan Mircea Paşcu – Comisia pentru Afaceri Externe, Corina Creţu – Comisia pentru Dezvoltare, Silvia Adriana Ţicău – Comisia pentru Transport şi Turism).
• Delegaţia PNL deţine 5 europarlamentari în cadrul grupului politic ALDE şi 2 funcţii: vicepreşedinte de grup politic (Adina Vălean), respectiv postul de vicepreşedinte în comisiile parlamentare (Norica Nicolai – Comisia pentru Securitate şi Apărare).
• Delegaţia PD-L deţine 11 europarlamentari în cadrul grupului politic PPE (4,15%), fiind a 7-a delegaţie ca mărime, şi 4 funcţii – o funcţie de vicepreşedinte de grup politic (Marian Jean Marinescu); 3 posturi de vicepreşedinte în comisiile parlamentare (Theodor Stolojan – Comisia pentru Afaceri Economice şi Monetare, Sebastian Bodu – Comisia pentru Afaceri Juridice, Rareş Niculescu – Comisia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală).
• Delegaţia UDMR, cu trei reprezentanţi, este afiliată PPE, ca şi PD-L.
• Delegaţia PRM este formată din trei deputaţi, neafiliaţi niciunui grup parlamentar. Doi dintre aceştia sunt printre primii cinci eurodeputaţi, din 736, cu cele mai multe absenţe din PE: George Becali (locul 1) şi Corneliu Vadim Tudor (locul 4).