Doamnă Vălean, în primul rând dați-mi voie să vă mulțumesc pentru faptul că ați acceptat invitația de a ne acorda acest interviu și totodată să vă felicit pentru cea mai recentă reușită profesională. Sunteți primul român ales în funcția de președinte al unei comisii din Parlamentul European, și nu vorbim de orice comisie, ci de cea pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară.
1. Care sunt câteva dintre prioritățile mandatului dumneavoastră de președinte al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară?
Am onoarea de a conduce o comisie ce dezbate foarte dinamic subiecte care ne afectează direct viața de zi cu zi. De la conținutul alimentelor până la calitatea aerului pe care îl respiră copiii noștri, agenda noastră conține chestiuni foarte serioase.
În orice competiție, Europa conduce în demersurile de a-și proteja cetățenii, iar o primă prioritate este să accelerăm în direcția unei civilizații mature, ce protejează ființa umană și umanitatea în mod suprem. Obiectivul este să ne asigurăm de calitatea maximă a hranei și a aerului de respirat, două componente esențiale ale vieții.
Însă, progresul spre acest obiectiv trebuie construit echilibrat, pentru a nu fi făcut în detrimentul altor actori importanți – al industriei, de exemplu. Trebuie să ne asigurăm că acești actori ce pot fi afectați primesc sprijinul adecvat pentru a evolua, a se îmbunătăți – un comportament radical riscă să fie distructiv și să genereze dezechilibre economice sau sociale. A construi parteneriate cu toți actorii implicați pentru a determina schimbări pozitive, dramatice și ireversibile, într-un mod echilibrat, este a doua prioritate.
Este același tip de gândire pe care l-am avut și în mandatul precedent, când am condus negocierile de eliminare a tarifelor de roaming, un proces care s-a desfășurat gradual și astăzi produce în mod ireversibil economii în buzunarele a milioane de cetățeni europeni. Parteneriatul construit cu operatorii de telefonie mobilă le-a dat acestora timp să construiască schimbarea, evitând o criză ce ar fi afectat până la urmă tot cetățenii.
Un al treilea obiectiv ține de uniformizarea implementării legislației la nivel național. Până la urmă, cetățenii Europei sunt egali, atât ca obligații, cât și ca drepturi, de ce nu ar trebui să beneficieze toți de avantajele legislației europene? Chiar dacă diferențele importante pot fi explicate prin diferențele de dezvoltare istorică, pe termen lung trebuie să vedem neapărat că legislația europeană se implementează la nivel național.
Din păcate, rapoartele ne arată că România este una dintre țările ce trebuie să recupereze acest tip de diferență în beneficiul cetățeanului. Cred că nu se poate realiza peste noapte, dar un plan gradual, serios, poate atinge obiectivul.
2. V-aș propune să discutăm puțin despre începuturile implicării dumneavoastră în viața publică. Deși nu mulți știu, v-ați început cariera politică în calitate de activist civic, militând pentru toleranță și o piață economică liberă. Cum considerați că a influențat acea perioadă evoluția dvs. din politica europeană?
Uitându-mă în urmă, realizez că esența lucrurilor nu se schimbă, ci doar mediul și uneltele cu care lucrezi. Atât ca activist civic, cât și în cariera actuală, mă preocupă să determin schimbarea în bine la nivelul societății.
Când lupți pentru o lege ca activist sau ca politician, lupta este aceeași, dar implicarea politică are avantajele de a te plasa direct în legătură cu realizarea obiectivelor. Sunt o persoană pragmatică și probabil acesta a fost argumentul de a trece de la activism civic la o carieră politică, m-am simțit mai aproape de a determina schimbarea în bine a societății.
Dar am păstrat tot ce am învățat în activism pentru a folosi în politic. Activismul îți clădește un soi de răbdare și chiar încrâncenare în urmărirea intereselor, ce mi-a folosit enorm pentru a insista, a construi și realiza planuri pe termen lung. Tot din activism se trage și dorința de a realiza lucruri concrete, tangibile, pentru că performanța se măsoară în ce ai făcut, nu în cât timp ai pierdut în sedințe inutile.
La fel, tot din activism am învățat că profitul cetățeanului este determinat de o competiție sănatoasă, ce trebuie încurajată și arbitrată de legiuitor. Economia de tip liberal, competitiv, este sursa scăderii prețurilor, fără a pierde la calitate.
3. Anul acesta s-au împlinit 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. De vreme ce sunteți membru al Parlamentul European încă din 2007, care sunt principalele schimbări pe care le-ați observat în dezvoltarea României de după aderare?
Cred că România a avut de câștigat foarte mult prin aderarea la Uniunea Europeană și că românii știu și simt asta. Doar prin dreptul la liberă circulație și la muncă oriunde în țările Uniunii, s-au creat oportunități extraordinare pentru ca cetățenii să-și determine cursul vieții într-un mod pozitiv. Fie că dorim să studiem, să trăim sau să muncim în altă țară europeană, posibilitatea de a avea această opțiune este un bun câștigat extrem de prețios, ce ne poate îmbunătăți calitatea vieții.
Cetățenii României au devenit mai conștienți de drepturile lor, mult mai bogați cultural și au avut ocazia să realizeze că se pot încadra fără nici o problemă în societățile mult mai dezvoltate. Mai mult, am învățat să avem încredere în noi văzând că milioane de români sunt apreciați pentru calitatea muncii sau pentru modul în care învață. Îmi place că românii nu mai sunt atât de sfioși, dar pot spune că ne deosebim în continuare printr-o doză mai mare de deschidere și ușurința de a ne face prieteni.
Aderarea la UE a fost cel mai bun pas pe care România l-a făcut de la revoluție încoace.
4. Ați fost implicată în organizarea a 3 campanii pentru europarlamentare, cum ați descrie electoratul român vizavi de tendințele eurosceptice din ce în ce mai frecvente în statele vestice?
Uniunea Europeană rămâne o chestiune pozitivă în mentalul colectiv. Oamenii percep Europa ca pe un garant al parcursului democratic al României și ca pe o mare oportunitate pentru viața lor. Asta încă nu se reflectă în alegerile europarlamentare, pentru care am observat un interes scăzut. Dar este o evoluție firească, o chestiune de timp, pe măsură ce vor înțelege rolul Uniunii, faptul că România are posibilitatea de a determina legi europene în favoarea cetățenilor români, aceștia vor veni la vot ca să trimită reprezentanți competenți în Parlamentul European. Cred că nimeni nu poate nega că spiritul civic al românilor se află la un moment de maximum, lucru care este extrem de pozitiv, deoarece democrația se bazează pe participarea societății, prin vot.
5. Ce ne puteți spune despre colaborarea dintre eurodeputații români din Parlamentul European. Interesul național primează în fața diferențelor ideologice sau nu?
Când vine vorba de interesul național, există o unitate fără ezitare și votăm pe linia României, indiferent de diferențele politice. Pe de o parte, suntem în legătură cu Reprezentanța Permanentă a României la Uniunea Europeană, dar avem și întâlniri la nivelul partidelor pentru a ne coordona asupra voturilor importante pentru România.
6. Cum considerați că provocările de pe plan internațional afectează Uniunea Europeană și acordurile la care aceasta este parte? (în mod deosebit TTIP)
Așteptăm cu interes poziția Statelor Unite asupra propunerilor înaintate și ne dorim ca părțile să găsească o cale prin care ambele economii și societăți să beneficieze de oportunitățile de creștere economică reciprocă și creerea de locuri de muncă.
În contextul fragilității geostrategice, este important ca societățile democratice să rămână puternice, unite, și să-și intensifice cooperarea pe toate planurile.
7. Cum ar trebui să arate mandatul României din timpul negocierilor dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie privind BREXIT-ul?
Guvernul României are o misiune importantă, de a defini obiectivele naționale în cadrul politicii UE față de Brexit. Din punctul meu de vedere, prioritatea absolută trebuie să fie interesele cetățenilor români care se află în Marea Britanie în număr foarte mare. Peste trei sute de mii de români au decis să își stabilească rezidența în regat, fie pentru a lucra sau pentru a studia. Toate declarațiile partenerilor britanici subliniază calitatea forței noastre de muncă și ne dorim ca planurile lor să nu fie perturbate de Brexit. Istoric, avem o relație privilegiată cu Marea Britanie, schimburile economice fiind la un nivel foarte bun, pe care ne vom strădui să-l păstrăm.
8. Considerați că Uniunea Europeană ar fi slăbită în prezent? În ce direcție ar trebui să se îndrepte proiectul european pentru a recâștiga încrederea cetățenilor?
UE se află în fața unei importante oportunități de reformă, o transformare prin care să răspundă mai bine nevoilor cetățenilor ei. La scara istoriei, Uniunea Europeană este un proiect tânăr, foarte ambițios, prin care s-au realizat enorm de multe lucruri într-un timp foarte scurt, mai ales în ultimii 25 de ani dupa deschiderea granițelor Europei de Est.
Știm din experiență că orice proiect pe care îl facem întâlnește obstacole și incertitudini care ne determină să regândim modul de acțiune. Și Uniunea Europeană este un proiect perfectibil, adaptabil, care poate suferi îmbunătățiri sau chiar corecții de curs, dar destinația rămâne aceeași: o zonă economică puternică, o cultură matură, o civilizație avansată, cu cetățenii beneficiind de drepturi și privilegii mult peste alte democrații.
*Interviul a fost realizat de Dorian Obreajan, Manager de Proiecte al Institutului Qvorum.
