România, mai puţin influentă în Parlamentul European, decât celelalte state membre UE

media-8

Țara noastră stă prost la capitolul procesul de formulare a legislaţiei europene, dar se situează promiţător în ceea ce priveşte propunerile de lege amendate la nivel naţional. Acestea sunt câteva dintre rezultatele unui studiu, realizat în contextul alegerilor europarlamentare care vor avea loc la acest sfârşit de săptămână, de către Institutul European pentru Democraţie Participativă – QVORUM şi remis către Antena3.ro.

Raportul este realizat în perioada 2004-2009 şi vizează activitatea europarlamentarilor din punct de vedere al statelor membre UE de provenienţă ale fiecăruia dintre ei, după şapte indicatori de activitate, respectiv rapoartele redactate şi cele amendate, opiniile redactate, întrebările adresate Comisiei Europene şi Consiliului Europei, moţiunile de rezoluţie depuse, dar şi luările de cuvânt şi declaraţiile scrise depuse.

Rezultatele studiului indică o diferenţă vizibilă între eurodeputaţii care provin din cele 12 noi state membre şi cei din cele 15 vechi state membre ale UE, care sunt mult mai influenţi decât noii lor colegi.

Astfel, în ceea ce priveşte primirea calităţii de raportor de către europarlamentari, care reprezintă o poziţie strategică în procesul de formulare a legislaţiei europene, doar Ungaria are o prezenţă notabilă în top, cu o medie de 3,54 rapoarte pe un singur eurodeputat, iar toate celelalte noi state membre se găsesc la coada clasamentului. Finlandezii se află pe primul loc, cu o medie de 4,71 rapoarte redactate pe un eurodeputat, iar estonii, pe ultimul loc, cu doar 0,33 rapoarte pe câte un eurodeputat. La acest capitol, România are o medie de 1,72 rapoarte pe eurodeputat.

Romania stă însă foarte bine la secţiunea de rapoarte amendate, adică propunerile de lege de la nivl naţional. In medie, fiecare eurodeputat român a amendat 44,62 de rapoarte, iar astfel România se clasează pe locul al patrulea în clasamentul general şi prima dintre statele din Europa Centrala şi de Est. La aceasta categorie, olandezii sunt cei mai productivi, unde media de rapoarte amendate pe eurodeputat olandez este de 56,19. Comparativ, Bulgaria are o medie de doar 32,12, iar Ungaria de 30,42.

Românii se află printre primii din statele din Estul Europei şi la numărul de întrebări adresate Comisiei Europene şi Consiliului UE, când eurodeputaţii au posibilitatea de a cere explicaţii din partea celorlalte instituţii cu privire la chestiuni care influenţează viaţa cetăţenilor europeni. In medie, fiecare eurodeputat român s-a folosit de 19,42 de ori de adresarea de întrebări, iar în acest caz România se situează pe locul al patrulea printre noile state membre ale Uniunii Europene. Diferenţa faţă de vechile statele membre este mare, de exemplu eurodeputaţii irlandezi au adresat în medie 224 de întrebări.

In cazul luărilor de cuvânt, România se află pe locul al treilea între noile state membre, după Cipru şi Polonia, care se clasează pe locul al nouălea.

Doru Franţescu, directorul Institutului European pentru Democraţie Participativă – QVORUM spune pentru Antena3.ro că românii, ca şi alţi eurodeputaţi din celelalte noi state membre, nu au reuşit să fie la fel de influenţi precum colegii lor occidentali.

„Acest fapt este indicat de numărul mic de rapoarte care le-au fost alocate spre redactare, ca şi de numarul mic de poziţii de conducere în cadrul comisiilor de specialitate ale Parlamentului European. In ambele cazuri, un eurodeputat a avut nevoie de sprijinul solid al grupului politic european din care face parte, iar pentru că acest sprijin a fost mai redus decât cel primit de eurodeputaţii occidentali, eurodeputaţii estici s-au orientat către activităţi care nu necesită un astfel de sprijin, cum ar fi luările de cuvânt sau întrebările adresate Comisiei Europene”, adaugă Franţescu pentru Antena3.ro.

Antena 3