Proteste anti-corupție în Rusia: ce este de reținut?

17626404_1261351210581361_19278535429791008_n

Rusia a fost duminică, 26 martie, scena unora dintre cele mai ample proteste anti-corupție din ultimii ani. Mii de oameni au ieșit în stradă, în mai multe orașe ale țării, în urma dezvăluirii unui raport care îl vizează pe prim-ministrul rus, Dmitry Medvedev. Alexey Navalny, activist anti-corupție și liderul principalului partid de opoziție, a publicat un material video în care îl acuză pe Dmitry Medvedeev că s-a folosit de mijloace ilegale pentru a aduna o avere nejustificată din veniturile oficiale. Prin intermediul videoclipului, care are deja 15 milioane de vizualizări, Alexey Navalny i-a chemat pe oameni în stradă să ceară explicații.

Aproximativ o mie de persoane, inclusiv Alexei Navalny, au fost arestate pentru participarea la proteste, despre care autoritățile au spus că nu au fost organizate regulamentar.

De ce sunt aceste proteste diferite de cele din anii anteriori?

Deși au mai avut loc manifestații împotriva guvernului în ultimii 5 ani, acestea au fost concentrate în principal în Moscova și în Sankt-Petersburg, orașe cosmopolite și cu un standard de viață ridicat. Protestele de duminică s-au extins în 90 de orașe din întreaga țară, în ciuda interdicțiilor impuse de autorități. Acest lucru este semnificativ deoarece respectivele regiuni sunt cunoscute ca fiind mult mai conservatoare și, în majoritate, favorabile președintelui Vladimir Putin.

Suspiciunile privind averea impresionantă a primului ministru au alimentat nemulțumirile populației care încă suferă din cauza situației economice dificile a țării. Spre deosebire de protestele anterioare, cele de duminică au atras manifestanți din medii sociale diverse, semn că nemulțumirile privind gestionarea crizei economice de către guvernul actual se multiplică.

De asemenea, este de remarcat prezența importantă a tinerilor la aceste proteste, ceea ce subliniază contribuția mediului online ca sursă alternativă de informație la canalele media tradiționale, în principal dominate de stat. Pentru cea mai mare parte a populației, televiziunea de stat constituie principala sursă de informare, însă analiștii observă că tinerii tind să se informeze din ce în ce mai mult din alte surse. Într-un peisaj mediatic dominat de stat, amploarea acestor proteste indică o cristalizare a opoziției în mediul online, care oferă acces la surse de informare mai diversificate.

Care a fost reacția autorităților ruse?

Reacția inițială a fost tăcerea: protestele nu au apărut în mijloacele mass-media de stat. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov, a negat existența unor restricții de transmitere a evenimentelor, motivând că posturile de televiziune aleg ceea ce să transmită în funcție de ce consideră ele important. Acesta a descris protestele ca fiind “ilegale”, subliniind faptul că manifestanților li s-au oferit două locații diferite pentru susținerea demonstrațiilor în Moscova, însă acestea au fost refuzate. Organizatorii manifestațiilor au declarat că traseele oferite erau în afara orașului.

De asemenea, purtătoarea de cuvânt al prim-ministrului Medvedev a declarat că este inutil să comenteze “izbucnirile propagandistice” ale unui opozant al autorităților, care a anunțat deja că candida în următoarele alegeri.

Care este rezultatul acestor proteste?

Pentru moment, este greu de evaluat impactul pe termen lung al manifestațiilor. În condițiile în care popularitatea lui Vladimir Putin în rândul cetățenilor este de 80%, este puțin probabil ca protestele să îi afecteze semnificativ imaginea. Deși liderul opoziției Alexei Navalny și-a anunțat intenția de a candida la alegerile din 2018, există numeroase impedimente în calea drumului său către președenție, fiind incert chiar și dacă va putea să își depună candidatura. Însă, deși aceste proteste nu conduc la o schimbare radicală de situație în Rusia, arată faptul că opoziția reușește să se mobilizeze, în ciuda numeroaselor restricții existente și să se extindă chiar și dincolo de populația cu venituri medii din marile orașe ale Rusiei.

Photo credit: Dmitri Lovetsky

Laura Cămăruț