Eurodeputații români vor fi aleși după aceleași criterii ca euroaleșii maghiari

articol dorian

Eurodeputații doresc armonizarea pe întreg teritoriul Uniunii a legii electorale europene. În acest fel, s-ar renunța la 28 de legi diferite cu proceduri dintre cele mai variate și greu de înțeles. Dacă se ajunge la un acord privind legea electorală europeană, eurodeputații români vor fi aleși după aceleași proceduri ca în Ungaria, Germania, Marea Britanie și toate celelalte state membre.

Printre noutățile propuse de acest proiect de lege se numără și obligativitatea ca numele și logo-urile grupurilor politice europene să se regăsească pe buletinele de vot, afișe sau oricare alt material electoral. În acest fel, vizibilitatea familiilor politice europene va crește, iar cetățenii se vor familiariza cu elementele de identificare ale acestora.

În plus, noua reformă recomandă ca listele cu candidații naționali să fie întocmite și publicate cu cel puțin 12 săptămâni înainte de ziua alegerilor, stabilindu-se în același timp și un prag electoral ce poate varia între 3 și 5%. Rolul acestui prag este de a se evita fragmentarea politică în Parlament.

Principalele propuneri făcute de noul proiect de lege sunt: stabilirea vârstei minime de vot la 16 ani, posibilitatea Parlamentului European de a stabili perioada campaniei electorale și chiar introducerea votului electronic sau prin corespondență.

Doru Franțescu, director și co-fondator al think-thank-ului VoteWatch Europe și expertul Qvorum în afaceri europene, a declarat: „dacă va fi adoptat, proiectul va însemna un pas important spre “europenizarea alegerilor europene” care până în prezent au fost percepute mai mult ca fiind simple “alegeri naționale de ordinul doi”. Tocmai din cauza faptului că aceste alegeri sunt percepute ca secundare, noile reguli ar putea dobândi o predilecție în Consiliu, în timp ce politicienii naționali ar avea senzația că nu oferă atât de mult”.

Din cinci în cinci ani, cetățenii UE își aleg reprezentanții în Parlamentul European, singura instituție ai cărei membri sunt aleși în mod direct și care le reprezintă interesele în procesul decizional de la nivel comunitar.

Dacă va trece de votul euroaleșilor și va fi acceptat și de Consiliu, noua lege electorală va constitui baza alegerilor europene din 2019, an în care urmează să fie reînnoită componența actuală a legislativului de la Bruxelles.

Susținut atât de reprezentanții de centru-stânga cât și de cei de centru-dreapta, noul proiect, își propune să creeze un sentiment de egalitate între cetățenii europeni și să întărească legitimitatea Parlamentului.

Opozanții acestei idei, în mod deosebit euroscepticii, susțin faptul că impunerea unei astfel de măsuri ar constitui un prin pas spre transformarea Uniunii dintr-o organizație internațională într-o federație de state, lucru cu care ei nu sunt de acord.

În prezent, alegerile europarlamentare din România sunt organizate în baza legii 33/2007, prin care se aleg 32 de eurodeputați pe liste de partid închise, folosindu-se un sistem proporțional la nivel național (întreaga țară este considerată o singură circumscripție).

La finalul lunii octombrie, eurodeputații vor supune la vot această propunere pe care o vor dezbate în comisiile de specialitate și în grupurile politice.

Pentru a consulta pozițiile oficiale ale grupurilor politice europene, VoteWatch Europe vă propune o analiză detaliată. CLICK

 

                                                                                                                          Dorian Obreajan

 

Descarca