Dileme de Securitate

terorism

Ceea ce numim “Războiul împotriva terorismului” continuă, la aproape 15 ani împliniți de la actele teroriste 9/11, din New York. Terorismul nu are o definiție concretă, întrucât depășește limitele cuvintelor, implică indivizi,Picture1 organizații și state. O serie de interese duc la săvârșirea atentatelor și, în cazurile de față, acestea sunt în strânsă legătură cu organizația Statul Islamic, o grupare sunită care se opune oricărui lucru ce nu corespunde învățăturilor lui Mohamed.

În urmă cu un an, “Je suis Charlie” a devenit sintagma prin care oamenii își arătau solidaritatea față de poporul francez și față de victimele implicate în atentatul terorist de la redacția publicației satirice Charlie Hebdo. Atentatul a avut drept cauză o caricatură a profetului Mohamed de pe coperta revistei. Mii de lumânări au fost aprinse atunci, liderii politici europeni s-au reunit cu un aer sobru și s-au susținut reciproc, iar frica, dezamăgirea și revolta erau resimțite de fiecare om.

Alte încercări

Nu a trecut mult timp până când, în Noiembrie 2015, terorismul a atins noi cote în Franța, iar 129 de oameni au fost asasinați într-o serie de atacuri armate și atentate cu bombă, lângă stadionul Stade de France. Atunci, au fost luați inclusiv ostatici, iar poliția franceză a reușit să pună capăt asediului teatrului Bataclan abia după miezul nopții. În urma acestui eveniment, Europa a ripostat prin bombardarea Siriei, la Raqqa, atât de către statul Francez, cât și de către Marea Britanie, la inițiativa lui David Cameron. Impactul asupra societății a fost unul major, evenimentul a fost relatat în amănunt de mass-media, iar oamenii au găsit modalitatea de a-și arată solidaritatea în special prin intermediul Facebook-ului, fie prin comentarii sau postări, fie prin schimbarea pozei de profil și aplicând filtrul cu steagul Franței.

La începutul lunii noiembrie, în 2015, o mașină a explodat în Berlin, iar autoritățile germane au fost de părere că întâmplarea a fost un act de crimă organizată. În luna martie, Turcia a suferit consecințele a două noi atentate sinucigașe, primul petrecându-se în Ankara, iar cel de-al doilea, în Istanbul. Cetățenii europeni au fost revoltați de lipsa posibilității de a susține Turcia, mai ales prin intermediul platformelor sociale precum Facebook. Nu a existat niciun filtru cu steagul Turciei, nu a fost niciun moment de tipul “Je suis Ankara”, cu toate că și Turcia merita sprijinul Europei.

În acest context, din ce în ce mai multe forțe sunt mobilizate pentru a menține securitatea atât la nivel național, cât și la nivel internațional. Europa se confruntă cu o multitudine de provocări în ceea ce privește terorismul și, până în prezent, nu există nicio metodă eficientă pentru a îl combate în totalitate. În țări precum Marea Britanie se discută, de exemplu, despre cum serviciile de inteligență ar trebui să aibă acces la orice conversații, atât electronice, cât și telefonice, pentru a facilita combaterea terorismului. Acest lucru ar cauza pierderea intimității cetatenilor, iar societatea ar deveni una de factură orwelliană.

Cel mai recent atentat terorist a avut loc în dimineața zilei de marți, 22 martie, la Bruxelles, când 32 de persoane au decedat, iar peste 250 au fost rănite. Teroarea s-a răspândit cu rapiditate de la aeroportul Zaventem al capitalei europene, unde a fost plasată una dintre bombe, la stațiile de metrou de lângă Instituțiile Europene, ulterior, în toată Belgia și întreaga Europă. Nivelul de securitate a ajuns la patru, atingând un maxim istoric în această țară, iar paza a fost intensificată pretutindeni. Statele sunt în alertă, iar liderii europeni au hotărât să fie uniți și să lupte împreună pentru a combate terorismul. Președintele Klaus Iohannis a vorbit recent despre necesitatea unui răspuns comun împotriva atentatelor, întrucât nicio țară nu poate și nu trebuie să se confrunte cu aceste provocări de una singură.

Comunicare și coordonare

Picture2

Aceste atentate au fost și sunt încă posibile și din cauza lipsei de comunicare și coordonare eficientă între statele europene. În ciuda faptului că autoritățile din Belgia și Franța au colaborat după atacurile de la Paris, care cel mai probabil au fost planificate în Belgia, atentatul din Bruxelles a surprins belgienii. S-a concluzionat că trei dintre făptași au fost implicați în ambele atacuri iar, dacă autoritățile ar fi comunicat și ar fi reușit să facă aceste legături la timp, poate ultimul atentat ar fi putut fi evitat, iar cei trei ar fi fost prinși. Cu toate că Strategia Europeană de Securitate (SES) a fost adoptată încă din anul 2003, aceasta nu mai corespunde cu prezentul și cu riscurile aferente unei lumi într-o continuă schimbare. SES a stabilit, pentru întâia oară, o serie de obiective comune în ceea ce privește securitatea Uniunii Europene, identificând amenințări cheie precum terorismul. Totuși, strategia nu a mai fost îmbunătățită de mai mult de zece ani și nu cuprinde aspect precum securitatea energetică sau cibernetică.

Consecințe

Atacurile teroriste au urmări sociale, întrucât crează tensiune între naționalități, între etnii și scindează societatea.Picture3 Xenofobia și rasismul ating cote din ce în ce mai mari, se creează panică, se alimentează frica oamenilor și reticența lor de a accepta imigranți. Având în vedere strategia cancelarului german Angela Merkel de a accepta cât de mulți imigranți posibil, nu este de mirare faptul că, în contextul actual, a pierdut susținerea multor cetățeni, fapt evidențiat de rezultatele din cadrul alegerilor pentru parlamentele regionale, unde partidul ei, Uniunea Creștin-Democrată, a fost întrecut de Alternativa pentru Germania.

Și sectorul economic este afectat de terorism din mai multe puncte de vedere. Turismul are cel mai mult de suferit, având în vedere faptul că ultimele atentate au avut drept țintă civili și s-au petrecut în centrul atracțiilor turistice, la ore de vârf. În același timp, apărarea națională are nevoie de mai multe fonduri, pentru ca țările să fie în alertă și pregătite să facă față unor posibile atentate. În cazul României, una dintre realizările președintelui Klaus Iohannis a fost elaborarea Strategiei Naționale de Apărare pentru perioada 2015-2019 și semnarea Acordului ce prevede creșterea bugetului pentru Apărare la 2% din PIB. Astfel, armata va putea fi un furnizor de securitate, care ar genera, în același timp, creștere economică, “prin parteneriatele între firmele de profil din țara și cele ale aliaților noștri, precum și investiții străine și locuri de muncă pentru romani”, conform Președintelui.

În țara noastră, nivelul de alertă antiterorism rămâne la nivel albastru, fiind doar o precauție. Totuși, Eduard Hellvig, directroul Serviciului Român de Informații, a precizat că „terorismul, migrația ilegală, criminalitatea informatică, radicalizarea, traficul de droguri sau alte rețele de criminalitate organizată au atins, din păcate, cote alarmante”. Așadar, autoritățile trebuie să aibă capacitatea de a se adapta și de a reacționa cât mai repede cu putință, pentru a combate potențiale atentate chiar înainte de a avea loc. Trăim într-o lume în care viteza de reacție este un factor essential pentru supraviețuire și, din păcate, dilemele de securitate sunt la ordinea zilei. Oamenii ar trebui să se mențină informați și uniți, să își păstreze calmul și să nu se lase influențați de grupuri extremiste.

Mara Bălașa, studentă la Economie, Politică și Relații Internaționale,
University of Warwick, United Kingdom

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Institutului Qvorum. Opiniile exprimate aparțin autorului.