Criza refugiaților: acord comun, soluții divergente

2

În prima săptămână a lunii august 2016, cele 193 de state membre ale Organizației Națiunilor Unite au redatat un document ce vizează situația refugiaților și care va fi adoptat la următorul summit al ONU. Spre deosebire de acordul dintre Uniunea Europeană și Turcia ce va fi analizat în următoarele paragrafe, acest document nu va avea putere juridică, dar va fi încă un act cu potențiale soluții pentru situația actuală. Oamenii sunt, în general, sceptici în ceea ce privește influența pe care ONU o poate avea asupra evenimentelor internaționale, însă acest nou document poate fi privit drept rezervă, în cazul în care acordul bilateral va eșua din pricina neînțelegerilor care vor fi prezentate în acest articol.

Criza refugiaților își are originile în războaie

Zilnic, mii de oameni traversează lumea în lung și în lat pentru o viață

4mai bună. Însă, această traversadă are anumite trasee bine determninate care duc, inevitabil, de la Est la Vest, de la o lume a haosului și războiului la una care pare a fi civilizată și primitoare. Așa se gândesc miile de refugiați care își părăsesc patriile și parcurg distanțe inimaginabile pe jos, înoată în cele mai adânci ape și nu lasă niciun pericol să le blocheze drumul spre mai bine, spre altă viață. Totuși, în ultimii ani, se poate observa un trend ascendent al refugiaților, mai ales în ceea ce îi privește pe cei sirieni, fapt cauzat de războaie. În doar câțiva ani, speranța de viață a scăzut de la 70 de ani la 55 în aceste zone de conflit, iar oamenii plătesc sume semnificative de bani pentru a ajunge să își îndeplinească “visul german”, cu o viață fără război, cu loc de muncă și incluziune socială – pe cât posibil.

Problema aferentă acestui trend ascendent poartă numele de “criza refugiaților”, întrucât printre rezultatele acestui process de migrație se numără suprapopularea Europei și în special a unor țări precum Germania, Italia și Greia, țări care nu au fost pregătite pentru a accepta, gestiona și integra milioane de imigranți. În acest context, Uniunea Europeană a fost criticată în special de mass-media, pentru lipsa de ospitalitate de care a dat dovadă, pentru cruzime și nerespectarea drepturilor omului, iar Angela Merkel a fost în special criticată de către cetățenii germani, pentru că a acceptat în Germania prea mulți refugiați.

Acordul va împiedica migrația ilegală

De  ce cruzime? De ce nerespectarea drepturilor omului? Pentru că unii refugiați trec granițele în moduri ilicite și întâmpină în calea lor pericole ce le cauzează moartea. Așadar, Uniunea Europeană s-a decis să acționeze și să încerce să își îmbunătățească metodele de gestionare ale crizei. S-a ajuns la concluzia că distribuirea proporțională a imigranților în cele 28 de state membre nu este o soluție, întrucât multe s-au împotrivit. În același timp, Grecia și Italia erau copleșite de miile de refugiați care le ajungeau pe țărmuri cu diverse ambarcațiuni sau prin înot, în special din Turcia. UE și Turcia au căzut de acord și au semnat, în data de 18 martie, un acord care să împiedice migrația ilegală. Acest acord avea scopul de a întoarce din Grecia în Turcia fiecare imigrant ajuns pe căi ilegale, prin Marea Egee, începând cu data de 20 martie. În schimb, Uniunea Europeană promitea Turciei ajutoare financiare majorate de până la șase miliarde de euro, iar acordul mai prevedea și că “pentru fiecare sirian refugiat trimis către Turcia din insulele grecești, un altul va fi transferat din Turcia către UE”. În plus, Turcia a solicitat și accelerarea procesului de obținere a vizelor în spațiul Schengen.

Numărul deceselor este în creștere3

În aceste condiții, se realiza o relație de simbioză și se descuraja migrația ilegală. Totuși, dezavantajele au început să iasă la iveală încă din luna aprilie. În timp ce în Grecia numărul imigranților scădea, acesta creștea în Italia. Astfel, conform statisticilor oferite de Organizația Internațională pentru Migrație, luna aprilie a anului 2015 a adus cu sine un număr record în ceea ce privește decesele din Marea Mediterană – peste 1200. Cetățenii europeni au devenit sceptici în privința acestui acord, mai ales prin prisma faptului că bugetul alocat ajutoarelor pentru Turcia a fost majorat, fapt ce nu a bucurat contribuabilii.

Lovitura de stat a agravat situația

Buna  funtionare a acordului bilateral este acum în pericol, din nou, din cauza situației politice delicate din Turcia.
Pe data de 15 iulie 2016 a avut loc o tentativă eșuată de lovitură de stat, organizată de Consiliul Păcii, un grup de militari ce doreau să înlăture președintele Recep Tayyip Erdoğan de la putere. Acesta din urmă a ieșit învingător din lovitura de stat, având ulterior chiar mai multă putere și mai multă susținere din partea cetățenilor turci. În ceea ce privește acordul, Erdogan a declarat că Uniunea Europeană nu a fost “sinceră”, afirmând că doar 1-2 milioane de euro din miliardele promise au ajuns la Turcia. Totodată, acesta a fost îngreunat de faptul că președintele turc dorește să reinstaurezee pedeapsa cu moartea, lucru criticat de Vest. În condițiile în care Turcia dorea să adere la Uniunea Europeană, atât lovitura de stat cât și intențiile președintelui și politica internă au dăunat negocierilor de aderare. După lovitura de stat, numărul refugiaților care ajung în Grecia a început să crească din nou, fiind între 50 și 120 pe zi, conform oficialilor europeni. Așadar, acesta se apropie de nivelul premergător acordului, dovedind astfel fragilitatea acestei înțelegeri.

UE refuză în continuare suspendarea vizelor

Totodată, “marșul democrației și martirilor”, ce a avut loc în Istanbul pe 7 august 2015, s-a transformat într-o demonstrație de putere, dar și într-o amenințare. Președintele Erdogan a declarat pentru publicația Le Monde că înțelegerea dintre Uniunea Europeană și Turcia privind refugiații depinde acum de acordul Bruxellului de a ridica vizele pentru cetățenii turci. Așadar, acest acord a ajuns un instrument prin intermediul căruia Turcia încearcă să se apropie de UE, însă fără a respecta anumite condiții ce privesc drepturile fundamentale ale omului, precum dreptul la viață. În acest context, suspendarea vizelor a fost amânată, deoarece există divergențe între Burxelles și Ankara în ceea ce privește legislația privind prevederea și combaterea terorismului.

În concluzie, acordul dintre Turcia și Uniunea Europeană privind refugiații a avut rezultate concrete, dar, în acelasti timp, a cauzat noi tensiuni între Est și Vest. Președintele turc este de părere că Uniunea Europeană nu este “sinceră” și “ospitalieră” și încă așteaptă ajutorul financiar promis. În același timp, UE condamnă Turcia pentru legislația sa și pentru lovitura de stat, cu toate că numărul imigranților este în scădere de când acordul a fost implementat.

  Mara Bălașa, studentă la Economie, Politică și Relații Internaționale

University of Warwick, Marea Britanie