Corespondență din Bruxelles (Ep. 7): Summit-ul UE-China

18983119_1332506090132539_180271375_n

Doru Frantescu este expert în afaceri europene și activează în prezent la Bruxelles, unde conduce unul dintre cele mai influente think-tank-uri din Capitala Europeană, VoteWatch Europe. Doru este invitat să comenteze evenimentele internaționale de către renumiți reprezentanți mass media precum CNN, the New York Times, Financial Times, Politico, Deutsche Welle, Le Monde, El Pais, La Stampa, etc. Complementar, este invitat să conducă sesiuni de pregătire la universități de prestigiu de pe continent. Vorbește fluent engleză, franceză, spaniolă și italiană. (pentru informații suplimentare: www.frantescu.eu).

1) Având în vedre faptul că SUA devine din ce în ce mai sceptică cu privire la Acordul de la Paris din 2015 privind schimbările climatice, credeți că Republica Chineză va continua să își respecte angajamentele cu privire la o dezvoltare sustenabilă?

China nu are prea multe de ales în ceea ce privește această problematică. Ținând cont de situația de pe teren, dincolo de cea prezentată de rapoartele de specialitate, se poate observa cu ușurință cât de poluate sunt principalele metropole chineze, și în mod special Beijing-ul. Astfel se înțelege imediat de ce China este mult mai înclinată să ia măsuri in aceasta directie decât orice alt actor internațional, fie că vorbim de Europa, SUA sau Rusia. Dacă China nu va face nimic în perioada imediat urmatoare, populația va suferi de pe urma efectelor adverse ale schimbărilor climatice într-o manieră greu de anticipat. Este oarecum natural ca liderii chinezi să fi ajuns la concluzia că trebuie să ia măsuri rapide și imediate în vederea luptei impotriva poluării și a încălzirii globale pe termen lung.

2) Cum ați descrie relațiile economice dintre UE și China? Care sunt cele mai importante aspecte când vine vorba despre dezvoltare bilaterală?

Sunt de părere că există foarte mult potențial la nivelul acestei relații, care însă nu a fost fructificată suficient până acum din cauza existenţei unor suspiciuni mutuale, mai ales din partea Uniunii, a cărei actori politico-economici percep China ca fiind departe de a avea o economie de piață, din cauza faptului că statul intervine foarte mult în mediul de afaceri chinez. Chinezii sunt capabili sa produca bunuri similare la un preț mult mai ieftin și, astfel, competitiv, bunuri care au invadat deja piața europeană și care se constituie drept o amenințare la adresa producătorilor de pe continent. Din această cauză, UE a păstrat distanța față de Beijing. Având în vedere programul stabilit acum 15 ani de către Organizaţia Mondială a Comerțului, UE și China se află pe un trend comercial pozitiv la momentul actual. Chinezii condamnă EU si SUA pentru că acestea din urmă continuă să impună măsuri protecționiste împotriva Chinei. Mai mult decât atât, germanii și francezii se tem de competiția chineză și fac lobby pe lângă instituțiile Uniunii pentru a menține politicile protecționiste privind pașii dezvoltării comerciale a Chinei pe teritoriul european. China a fost foarte activă în a încerca să-i convingă pe partenerii europeni că potențialul relațiilor bilaterale ar trebui mult mai mult pus în valoare, mai ales că cetatenii chinezii investesc masiv în Europa Balcanică, de Sud și de Est. Cred că această complementaritate dintre cei doi actori internaționali va fi din ce în ce mai vizibilă, înregistrându-se o accentuare a relațiilor economice bilaterale, dat fiind trendul izolaţionist al SUA.

3) Ce predicții puteți face referitor la relația UE-China având în vedre Brexit-ul și noile planuri cu privire la o Europă mult mai integrată?

Marea Britanie a fost unul dintre principalii suporteri ai întăririi relaţiilor economice cu China, englezii fiind foarte pragmatici atunci când vine vorba de relațiile comerciale. Fără Marea Britanie la masa negocierilor, va fi mult mai dificil pentru niponi să penetreze piața europeană, căci germanii, francezii și chiar italienii sunt foarte sceptici cu privire la China. În ceea ce privește integrarea europeană, cred că o zonă euro mai puternică ar conduce către realizarea unui obiectiv comun al relaţiilor internaționale. Pe de altă parte, dacă distanța dintre statele euro și cele din afara zonei euro va crește, vom asista la conturarea unei Europe pe mai multe viteze, fapt ce se va materializa într-o oportunitate de neratat pentru China de a atrage țări non-euro mai aproape de sfera lor de interes. Cu alte cuvinte, direcția evoluției acestor aspecte depinde dacă statele de bază ale EU vor reuși să mențină țările din afara zonei euro aproape de ele.