Brexit și România

ro-uk-eu

Brexit 8– termenul care definește posibila ieșire a Reg9atului Unit din Uniunea Europeană – a devenit o îngrijorare în plan politic și economic, nu doar la nivelul arhipelagului britanic, ci și pe continent și mai departe, la nivel global. O asemenea schimbare în  peisajul Uniunii Europene ar diminua influența uniunii în piața mondială, dar și în relațiile cu celelalte super puteri, precum Statele Unite, China și Japonia.

Între 18-19 februarie 2016, a avut loc la Bruxelles summitul Consiliului European, înaintea căruia Donald Tusk a vizitat câteva capitale europene, pentru a discuta propunerea sa de reformă a Uniunii Europene, redactată ca urmare a scrisorii primite de la premierul britanic.  Luni, 15 februarie, Tusk s-a întâlnit şi cu președintele României, Klaus Iohannis, care, deși susținător al EU28, și-a exprimat nemulțumirea față de măsurile anti-imigranți propuse de David Cameron. Președintele Consiliului European l-a asigurat că românii care lucrează în prezent în Marea Britanie nu vor fi afectați de mecanismul de salvgardare, care va fi aplicat pe viitor tuturor imigranților.

În același timp, liderii grupului Vișegrad, Polonia, Cehia, Ungaria și Slovacia, și-au formulat o poziție comună privind Brexitul, dorind ca modelul britanic să nu fie emulat de alte state membre UE.

Referendumul IN-OUT a fost programat de către premierul David Cameron pentru 23 iunie 2016, când Marea Britanie va alege dacă va continua drumul alături de UE sau se va desprinde de uniune. Atât ieșirea din UE, cât și posibilitatea acesteia și situația creată de nesiguranța din planul politic, vor avea efecte negative asupra businessului și vor afecta economia UE.

1

Figure 1– David Cameron în Bruxelles, promovându-și reformele în fața liderilor europeni,16.02.2016

Deși pe termen mediu există unele beneficii pentru U.K., acestea sunt acompaniate de consecințe cu influență pe termen lung: Goldman Sachs (GS) consideră că ieșirea din UE ar determina o scădere a lirei cu până la 20%. În plus, Scoția, care este în majoritate eurofilă, ar putea să își înnoiască pretențiile de suveranitate și independență, iar economia britanică ar fi afectată de posibila relocare a 1/3 din companiile și firmele care activează în prezent pe insulă (conform unui studiu realizat de Fundația Bertelsmann).

Cum va afecta Brexit România?

Pentru a înțelege impactul pe care ieșirea Marii Britanii din UE l-ar avea asupra României, este necesară analiza scrisorii înaintate lui Donald Tusk de către premierul britanic, în iarna anului 2015.

David Cameron și-a structurat cerințele în patru propuneri de reformă, privind guvernanța economică, competitivitatea, suveranitatea și imigrația. Dintre acestea, ultima ar afecta România în mod particular.

EFECTE ASUPRA MIGRANTILOR ROMÂNI:

Regatul Unit este dedicat economiei libere, însă denunță un „abuz al liberei circulații a forței de muncă”, ce a determinat presiuni mari pe sistemul lor de servicii publice: să primești 300.000 de migranți pe an, consideră Cemeron, nu este „sustenabil”, într-un stat care va deveni până în 2050 cel mai populat din Uniunea Europeană. De altfel, contribuția brută la buget provenită de la români – unii dintre cei mai numeroși migranți în U.K. – avea valoarea negativă, – 3,01% din Venitul Național Brut/capita , în 2013.

Astfel, britanicii cer impunerea unui mecanism de „salvgardare”, prin care migranții ar trebui să aștepte 4 ani, înainte să primească ajutoare sociale. De asemenea, statul englez s-ar retrage de la a plăti alocațiile copiilor veniti odată cu migranții. Or, aceste măsuri sunt un impediment în calea liberei circulații a forței de muncă și sunt considerate de Comisia Europeană a fi „discriminatorii”. La întâlnirea cu premierul britanic, președintele României, Klaus Iohannis a declarat: „Aceste soluţii [propuse de Cameron] vor trebui să fie în concordanţă cu prevederile tratatelor Uniunii, să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale, inclusiv libera circulaţie a persoanelor’’.

În consecință, mai mult de  150.000 de români ar fi afectați de cerințele U.K. Mai mult de atât, alte state membre din Uniune ar putea să imite exemplul britanic și să adopte măsuri asemănătoare pentru limitarea migrației din statele cu economie emergentă, către statele dezvoltate.

2

Într-un studiu realizat de Global Counsel, România este la coada clasamentului privind impactul general asupra statelor din UE al ieșirii Marii Britanii, alături de Italia, Croația și Slovenia. Totuși, în 2013, 1,5% din P.I.B-ul României era reprezentat de exporturile către U.K., un procent expus pericolului, în eventualitatea Brexitului.

Mai mult de atât, România va fi influențată în mod direct de  noile politici adoptate în Parlamentul European, după ce prezența conservatorilor-reformiști britanici va dispărea.

EFECTE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNIEI

În situația de mai sus, contribuția statului român la bugetul UE ar putea crește în viitor. Eurodeputații britanici militeaza constant pentru reducerea bugetului UE, măsură care ar scădea în mod indirect, suma cu care U.K. trebuie să cotizeze anual la vistieria comună a Uniunii Europene. În lipsa acestor presiuni britanice, ceilalți deputați ai Parlamentului European vor putea propune bugete mai mari, ceea ce va determina în mod automat cote mai mari de plată pentru statele membre, inclusiv Romania.

Modul în care MPE au votat în iulie 2015, asupra draftului de buget al UE pentru 2016.

Numai 7 MPE britanici s-au abținut, un singur MPE a votat pentru – fiind loial grupului de Socialiști Democrați-, iar 57 de eurodeputați britanici au votat împotrivă.

După Brexit, balanța puterii din Consiliul European pe problemele economice ar înclina în favoarea grupurilor anti-liberalizare, ceea ce ar îngreuna  procesul de reducere a birocrației și a legislației substanțiale care încetinește expansiunea businessului și a economiei. VEZI

EFECTE ÎN PLANUL POLITIC

De asemenea, procesul de integrare europeană s-ar accentua și măsurile adoptate în PE în acest sens s-ar multiplica, întrucât opoziția britanică îndreptată împotriva unei Europe mai unificate și „mai apropiate” ar dispărea. Așadar, România ar fi din ce în ce mai supusă transferului de suveranitate către Bruxelles, intrând în procesul de integrare și armonizându-și din ce în ce mai multe sfere de activitate, în linie cu direcțiile adoptate de PE.

6

Un rol important în afacerea Brexit îl are summitul Consiliului European, care s-a desfășurat în perioada 18-19 februarie la Bruxelles, sub conducerea lui Donald Trusk și care s-a concentrat pe cererile Marii Britanii și rezolvarea problemei migrației. U.K. este un actor important în economia Uniunii, dar și în afacerile externe. De aceea, Donald Tusk conduce negocieri de mare importanță pentru viitorul Uniunii Europene, prin care se încearcă găsirea unor soluții viabile și sustenabile atât pentru conservarea principiilor pe care Uniunea e fondată, cât și pentru rezolvarea problemelor presante din Marea Britanie.

România, prin poziția ei geo-politică, deși nu va fi afectată în mod dramatic de Brexit, va resimți efectele negative ce se vor propaga pe teritoriul Uniunii Europene, datorită noului echilibru al puterii ce se va instala la Bruxelles în urma plecării eurodeputaților britanici.

Concluziile summitului Consiliului European din 18-19 februarie:

În urma summitului, Marea Britanie a obţinut o victorie evidentă în cadrul negocierilor ce au avut loc între șefii de stat întruniţi la eveniment. David Cameron s-a declarat de acum înainte susţinător al campaniei „IN”, reuşind să obţină concesii importante pentru englezi: U.K. va îngreuna procesul de accesare al ajutoarelor sociale, limitând astfel beneficiile de care se bucurau migranţii, pe o perioadă de 7 ani. În plus, alocaţiile pentru copiii migranţilor vor fi plătite în acord cu nivelul de trai al țării de provenienţă, măsură care s-a dovedit a fi atractivă şi pentru alte economii dezvoltate precum Germania. De o mai mare importanţă este însă măsura care prevede că Marea Britanie nu va susţine şi nu va fi afectată de niciun proces de accelerare al integrării politice europene. Pe lângă acest lucru, U.K. nu va adera niciodată la zona euro, dovendind astfel succesul premierului britanic în campania lui pentru o Uniune Europeană „mai flexibilă”.

Cu toate acestea, chestiunea Brexit nu s-a încheiat. Referendumul din Marea Britanie va avea loc în iunie, după cum a fost deja preconizat, iar taberele IN şi OUT au început lunga bătălie pentru un rezultat care să le fie favorabil. Dacă David Cameron a promis că va milita activ pentru menţinerea statului său în U.E., primarul Londrei va fi principalul său opozant: Boris Johnson  și-a anunţat intenţia de a susține Brexitul.

În acelaşi timp, pe continent se ridică noi pretenţii în ceea ce priveşte Uniunea Europeană: succesul obţinut de Marea Britanie va determina cu siguranţă şi alte state membre să se folosească de aceleaşi mecanisme, pentru a dobândi concesii în aspectele precizate de Cameron în scrisoarea sa: posibilitatea de a limita migraţia, de a întări graniţele statelor, de a încetini procesul de integrare politică într-un fel de federație europeană încurajează mişcările şi partidele naţionaliste să înainteze în discursurile lor noi revendicări, după cum a început deja să o facă  Partidul Frontul Naţional, în Franţa, care consideră că Brexit a fost doar precursorul unui întreg lanț de asemenea evenimente în Uniunea Europeană.

Bianca Vlad

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Institutului Qvorum. Opiniile exprimate aparțin autorului.