Parlamentul European s-a aflat luna aceasta, mai mult ca niciodată, în centrul atenției comunitătii internaționale. Reuniți la Strasbourg, euroaleșii au avut misiunea de a hotări direcția în care se va îndrepta proiectul european. Despre subiectele dezbătute și pozițiile partidelor europene, ne va vorbi de la Bruxelles, Doru Franțescu, Director VoteWatch Europe.
1) Care au fost principalele puncte de discuție aflate pe agenda eurodeputaților?
Ideile puse în discuție sunt menite să recâștige încrederea cetătenilor europeni în proiectul european. Așa cum ne-am putea aștepta în cazul unui subiect atât de important, am observat o diversitate de opinii, unele subiecte generând chiar și dispute interne în sânul acelorași familii politice.
S-a discutat în primul rând ideea Europei cu două viteze, care ar însemna separarea zonei euro de restul UE. În practică, liberalii europeni au propus ca țările care au moneda euro să creeze un guvern și un parlament separate de structurile actuale ale Uniunii, pentru a putea administra mai bine provocările specifice aduse de Uniunea monetară. Susținătorii acestui plan sunt de părere că în acest fel vor putea fi evitate probleme de îndatorare excesivă, precum s-a întâmplat în cazul Greciei și a altor țări din sudul Europei.
Pe de altă parte, planul este menit și să stimuleze celelalte țări rămase în afară zonei euro, mai ales România și Polonia, să implementeze reformele necesare pentru a grăbi accederea la moneda única europeană.
2) Ce a general această dezbatere, în ce context a avut ea loc ?
Dezbaterile privind viitorul Uniunii Europene au loc în mod continuu la Bruxelles și Strasbourg. Trebuie să ne aducem aminte că sistemul instituțional al UE a evoluat constant, fiind ajustat la fiecare câțiva ani prin intermediul unui nou Tratat. Deja, de la intrarea în vigoare a actualului Tratat, cel de la Lisabona, au trecut 7 ani, și este normal să se repună în discuție în mod mai serios încotro trebuie să mergem de aici înainte.
Pe de altă parte, fără indoială ca decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană a accelerat acest proces de reflecție. Deși euroscepticii consideră că Brexitul ar trebui să genereze o stopare a procesului de integrare europeană, mulți politicieni europeni sunt de părere că fără Marea Britanie integrarea continentală va fi chiar mai ușoară, britanicii fiind până în prezent cei care încetineau acest demers.
Rezultatul alegerilor din Statele Unite și pozițiile izolaționiste luate până în prezent de noul Președinte American sunt și ele de natură să determine liderii europeni să fie mai activi în zona relațiile internaționale.
Astfel, de câteva luni sunt tot mai multe voci care cer o integrare mai profundă în special în zona economică și monetară, dar chiar și în ceea ce privește capabilitățile de apărare.
3) Cum s-au poziționat forțele politice din Parlamentul European?
În primul rând, forțele politice au căzut de acord asupra inghețării “de facto” a extinderii UE și crearea unei rețele de parteneri pentru statele care își doresc o cooperare mai stransă cu Uniunea Europeană. Acest lucru ar permite Bruxelles-ului să se concentreze pe țările membre actuale și să inițieze reforme în vederea uniformizării diferențelor dintre estul și vestul Uniunii.
Pe de altă parte, ideea creării unor structuri guvernamentale separate ale zonei euro a creat divergențe profunde, întrucât europarlamentarii din România și celelalte țări care nu au adoptat încă monedă euro ar rămâne fără un cuvânt de spus asupra politicilor economice ale UE. Prin urmare, eurodeputații din țări precum România, Polonia, Ungaria sau Cehia, din toate familiile politice, au votat împotriva creării acestor noi structuri.
Lor li s-au alăturat și euroaleșii din Olanda, Irlanda și Malta care au votat împotrivă din motive diferite. Pe de o parte, olandezii nu doresc crearea unui nou buget comun de teamă că el va fi abuzat de țări care au o tradiție de îndatorare excesivă, precum Grecia. Pe de altă parte, irlandezii și maltezii se tem că noile structuri ale zonei euro ar conduce la armonizare fiscală, privându-i astfel de avantajele competitive pe care țările lor le oferă investitorilor prin intermediul facilităților fiscale și taxelor mici.
În cele din urmă, o parte dintre propunerile pentru întărirea zonei euro au fost adoptate, însă majoritatea a fost una foarte mică, de câteva voturi, ori astfel de reforme necesită un consens mult mai larg. Prin urmare, ne putem aștepta în lunile următoare la multiplicarea dezbaterilor privind viitorul Uniunii Europene, iar România trebuie să rămână bine conectată la acest proces de reflecție pentru a anticipa tendințele și a-și putea apăra interesele.
*interviul a fost acordat pentru Radio România.
