România – țara care poate decide semnarea CETA?

gfx

În timp ce Uniunea Europeană și Canada negociau pentru a încheia un nou acord economic și comercial, opinia publică dar și mass-media nu au fost prea interesate de acest subiect. Acest lucru s-a schimbat odată cu asemănarea și compararea acestui nou acord bilateral cu TTIP (Transatlantic Trade and Investment Partnership) dar și cu apropierea lunii octombrie 2016, când UE și Canada se vor întâlni oficial pentru a discuta și renegocia CETA (Comprehensive Economic and Trade Agreement) astfel încât acesta să fie într-un final semnat. Deși pare simplu de spus, e mai greu de făcut.

România ar putea avea un rol decisiv în semnarea acestui acord luând în considerare problema vizelor. „Ar fi foarte dificil ca, în actualul context, guvernele din Bulgaria şi România să găsească argumente în favoarea adoptării Acordului economic şi comercial complet Canada-UE (CETA), dat fiind că Guvernul canadian continuă să aplice un tratament discriminatoriu cetăţenilor noştri„, se arată într-o scrisoare a ambasadorilor român şi bulgar la Uniunea Europeană citată de mediafax.ro. Alături de cei doi ambasadori se află și Sorin Moisă, care și el la rândul său, cere ridicarea vizelor pentru Canada într-o scrisoare deschisă și postată pe site-ul său oficial. Reamintim că România și Bulgaria sunt singurele țări din Uniunea Europeană care au nevoie de viză pentru a călători in Canada.

CETA = un NAFTA mai modern sau fratele geamăn a lui TTIP?

Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă CETA pentru cetățenii canadieni și pentru cei europeni dar și din perspectiva celor de pe partea opusă a oceanului trebuie mai întâi să derulăm timpul cu 22 de ani în urmă, când NAFTA (North American Free Trade Agreement = Acordul Nord American de Comert Liber) a fost semnată de către cele trei țări din America de Nord – SUA, Canada și Mexic. Acest parteneriat comercial dintre cele trei țări nord-americane are multe în comun cu CETA, ca de exemplu: reducerea taxelor vamale, promovarea competiției loiale dar și creșterea numărului de locuri de muncă. Deși a rezolvat multe probleme din punct de vedere economic și comercial a avut urmări destul de grave atunci când privim din punct de vedere social. Canada a pierdut 350000 de joburi iar salariile au scăzut vertiginos, NAFTA fiind luat drept vinovat pentru această situație. În plus, prin acest acord corporațiilor li s-au dat drepturi speciale, drepturi ce le permit să dea în judecată statul în care își desfășoară activitatea pentru a-și proteja obiectivele și interesele comerciale. Iar de aceste procese nu se ocupă sistemul legal normal ci un sistem special format din avocați privați și numiți “ISDS” (Investor State Dispute Settlement). Sub NAFTA, Canada a fost dată în judecată de 37 de ori, fiind țara dată de cele mai multe ori in judecată dintre țările dezvoltate, și a pierdut 135 de milioane de euro în aceste procese. CETA având aceleași prevederi precum NAFTA le este foarte sceptic cetățenilor canadieni. Iar europenii le iau pe urme canadienilor.

Pe 17 septembrie 2016 a avut loc în orașe importante ale GermanieiB29eZIoIMAAMoPq precum München, Frankfurt și Berlin unul din multele proteste împotriva semnării și aplicării acordului comercial UE-Canada. Protestatarii susțin că aplicarea CETA ar avea urmări precum creșterea puterii băncilor și a corporațiilor asupra cetățeniilor, punerea în pericol a democrației, scăderea standardelor privind siguranța alimentației, mediului înconjurător și a  drepturilor angajatului dar și privind sectorul ocupării forței de muncă. Cele mai ingrijorătoare motive care stau la baza nemulțumirilor oamenilor care vor fi posibil direct afectați dacă CETA va fi semnat în octombrie este tratamentul legal special pe care îl primesc corporațiile – ISDS – , liberalizarea serviciilor publice și lipsa de transparență.

Ce este CETA de fapt?

Acordul economic și comercial cuprinzător, CETA pe scurt, este cel mai nou dar și cel mai avansat acord de liber schimb între UE și Canada. Negocierile  pentru CETA au început în 2009 iar 2014 a fost anul în care s-a finalizat un text al acordului. Dar acesta nu a fost nici acum semnat deoarece acest acord dintre UE si Canada se bazează pe principiul controlului democratic, hotărându-se de Comisia Europeana ca CETA să fie ratificat nu numai de Parlamentul European dar și de cele 28 de parlamente ale statelor membre.

Ce ceea doresc europenii și canadienii prin acest acord nu este doar traditionala reducere a taxelor vamale dar și încurajarea investițiilor și deschiderea serviciilor, recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale, creșterea competitivității întreprinderilor europene pe piața canadiană, reducerea costurilor societăților fără a renunța la standarde precum și protejarea drepturilor angajaților și a mediului înconjurător. Acest acord promite oportunități remarcabile de acces pe piața, atât pentru comerțul cu mărfuri dar și pentru cel cu servicii și investiții. În același timp, după un studiu efectuat de către CE și de guvernul canadian, veniturile create de CETA se estimează să ajungă la  peste 19 miliarde de euro în ambele economii iar PIB-ul Uniunii Europene va crește cu 12 miliarde de euro. În concluzie, grație CETA, companiile și întreprinderile mici și mijlocii vor beneficia de un tratament special din partea Canadei și neacordat vreunui partener comercial, fapt ce va duce la o concurență echitabila pe piața canadiană dar și europeană.

De acord sau nu?

Majoritatea țărilor din Uniunea Europeană sunt în principiu de acord deși încă decizia nu a fost luată. Germania și-a exprimat din 2014 intenția de a nu semna CETA dacă nu vor dispărea reglementările cu privire la disputele dintre corporații și stat. Cetățeni din țări europene precum Belgia, Slovenia, Franța dar cel mai masiv în Germania protestează împotriva acestui acord încercând să își convingă parlamentele să nu ratifice CETA.

Europa dar și Canada este împărțită în două: pentru și 161757-5x3-topteaser940x564împotriva acordului comercial si economic curpinzător. Proteste împotriva CETA sunt deja programate pentru viitor. Canada și UE negociază și renegociază pentru a șlefui acordul în timp ce acesta devine obiect al campaniilor electorale. Iar în octombrie 2016 în cadrul summitului EU-Canada se dorește a se lua o decizie finală în privința CETA.

Orice parteneriat sau acord conține părți pozitive dar și negative. Ceea ce contează este ca balanța să fie cât mai echilibrată între cele două.

Surse foto:

https://www.eurotopics.net/en/161756/row-over-the-ceta-agreement?zitat=161709

https://www.gruene.at/gfx?j=b3865446cf4b6ad82769ddfab764607b

 

 

 

Nadina Nicolov

Studenta la Facultatea de Litere,

Universitatea din Bucuresti

(Intern Institutul Qvorum)