Parlamentul European adoptă noi măsuri pentru redresarea situației din Siria

Membrii Parlamentului European au discutat și votat asupra unei rezoluții care stabilește necesitatea facilitării ajutorului umanitar pentru civilii sirieni în contextul bătăliei pentru Alep, în războiul din Siria. Oficialii UE au subliniat importanța condamnării încălcării prevederilor dreptului internațional și comiterea de crime de război și crime împotriva umanității ce se petrec la ora actuală în  Siria. Rezoluția a fost aprobată cu 506 voturi pentru, 77 împotrivă și 42 de abțineri.

  1. Șase ani de conflict, peste 400.000 de morți și peste 1.300.000 de persoane dependente de ajutor umanitar

Pe parcursul celor șase ani ce au trecut de la izbucnirea conflictului armat din Siria, populația siriană a fost expusă la violență extremă și brutalitate, peste 400.000 de persoane decedând și alte 1.3 milioane de persoane având nevoie de asistență umanitară. În 2016, aproximativ 4.8 milioane de persoane au părăsit teritoriul statului sirian  iar alte 8.7 milioane de persoane sunt deplasate intern. Potrivit UNICEF, aproape 6 milioane de copii sirieni au nevoie urgentă de asistență pentru a supraviețui.

Situația curentă din Siria este îngrijorătoare pe măsură ce luptele și bombardamentele continuă iar criza umanitară devine tot mai acută. Orașul Alep se află în centrul conflictului, dar luptele au loc și în alte spații precum Nord-Vestul Siriei, Damasc, Deir ez-Zor și o serie de alte orașe mai mici. Peste 4 milioane de oameni trăiesc în orașe asediate, fără acces la apă potabilă, infrastructură electrică, având acces limitat la alimenția de bază și rezerve medicale, în contextul în care convoaiele de ajutor umanitar nu au putut ajunge în anumite zone în ultimele câteva luni.

Potrivit agențiilor ONU și grupurilor pentru drepturile omului există dovezi care atestă că cel puțin 200.000 de persoane sunt ținute în condiții de detenție inumane de către autoritățile siriene în timp ce alte câteva mii de deținuți și-au pierdut viața din cauza torturii și a bolilor. Atrocități au fost comise și de către ISIS și alte grupări jihadiste similare: execuții brutale, violență sexuală, răpiri, tortură, convertiri forțate, femei și fete ținute sclave, recrutarea copiilor pentru atacuri teroriste, genocid la adresa minorităților etnice și religioase, distrugerea patrimoniului cultural, utilizarea de scuturi umane în bătălii.

Uniunea Europeană este unul dintre principalii contributori de ajutor umanitar pentru refugiații din Siria. Lipsa unei perspective comune la nivel internațional a făcut ca procesul de negociere a unei posibile păci să fie dificil, motiv pentru care Parlamentul UE a votat o serie de documente cu privire la poziția și măsurile legate de situația din Siria.

  1. UE acuză ISIS și regimul lui Bashar al-Assad de crime de război și crime împotriva umanității

Reprezentanții UE s-au manifestat de mai multe ori în legătură cu luptele continue, bombardamentele și criza umanitară din Siria, condamnând toate atacurile la adresa populației civile, a infrastructurii civile, a asediilor și a lipsei de acces a ajutorului umanitar. Aceștia au ridicat și problema condamnării severe a atrocităților și a încălcării drepturilor omului și a dreptului internațional comise de regimul lui Assad dar și de actori non-statali precum ISIS.

Europarlamentarii au lansat un apel la adresa instituțiilor UE și a statelor membre pentru oferirea de sprijin către ONU și Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice. O altă problemă dezbătută pe larg a fost cea a declarării crimelor comise de regimul lui Assad și de organizațiile teroriste de tipul ISIS și Jabhat Fateh al-Sham ca și crime de război și crime împotriva umanității. Această propunere este susținută la nivelul ONU de SUA, Franța, Germania, Italia și Marea Britanie.

UE și statele membre trebuie să asigure că toți cei responsabili pentru violențele din Siria vor fi supuși justiției prin mecanismele adecvate și imparțiale a Curții Internaționale de Justiție. În timpul dezbaterii a fost subliniată importanța organizațiilor locale și a societății civile pentru colectarea de dovezi legate de situația siriană.

Măsurile propuse de UE sunt în direcția stopării luptelor militare pentru Alep și eficientizarea actorilor din cadrul Grupului Internațional pentru Suport în Siria pentru a duce negocierile de pace la bun sfârșit și a facilita stabilirea unui mecanism politic post-conflict.

Eforturile diplomatice ale Federicăi Mogherini pe problema strategiei UE-Siria au fost discutate, acestea venind să completeze eforturile trimisului special al ONU, Staffan de Mistura. Acestea s-auconcentrat pe identificarea unor soluții de tranziție politică, justiție transnațională și post-conflict, UE jucând un rol esențial în procesul de reconstrucție și reconciliere.

  1. Rusia, Iran și alte state din regiune sunt esențiale pentru încetarea conflictului

Regimul lui Bashar al-Assad este susținut de Federația Rusă și de Republica Islamică Iran, aceste state nerespectând principiile precauției și proporționalității în zonele civile. Școli, spitale, centre umanitare și tabere de refugiați au fost în mod deliberat ținte ale incendiilor, bombardamentelor, focurilor de armă și chiar a armelor chimice.

Din noiembrie 2016 Rusia a decis să se retragă din cadrul Statutului de la Roma, iar lipsa de răspundere a statului rus nu face decât să agraveze suferințele civililor sirieni. Atât Rusia cât și China blochează orice progres în Consiliul de Securitate al ONU, blocând prin dreptul de veto orice rezoluție ce are ca scop investigarea crimelor comise în Siria.