Membrii legislativului european au aprobat în această lună o rezoluție care cuprinde recomandări pentru Comisia Europeană în vederea negocierilor Acordului privind comerțul cu serviciile (TiSA). Care au fost principalele recomandări ale Parlamentului European ne va explica doamna Rucsandra Topoloiu, Manager de Programe în cadrul Institutului pentru Democrație Participativă Euro Qvorum:
TiSA reprezintă un acord comercial între UE și 22 de membri ai Organizației Mondiale pentru Comerț (OMU) prin care se dorește liberalizarea comerțului cu servicii între aceste state. Acordul privind serviciile vizează îmbunătățirea normelor internaționale în sectoare precum serviciile financiare, digitale și de transport.
Uniunea Europeană este cel mai mare exportator de servicii pe piața globală, în proporție de 25% din totalul mondial. Pe piața serviciilor este angajată aproape 70% din forța de muncă din UE și reprezintă 40% din valoarea mărfurilor exportate din Europa.
Prin facilitarea exportului și importului de servicii, propusă de TiSA, se va crea consumatorilor europeni posibilitatea de a alege dintr-o piață mai extinsă de servicii. De asemenea, se vor îndepărta unele obstacole pe piețele internaționale pentru companiile europene, fără să oblige UE, autoritățile naționale și locale să deschidă serviciile publice pentru competiția internațională. Țările europene nu pot fi împiedicate prin acest acord să adopte legi în interesul lor public sau să le îmbunătățească pe cele existente, de exemplu, în domenii precum legislația muncii, standardele de mediu, de protecție a consumatorilor, de protecție a datelor.
1) Cum s-au poziţionat diferitele forţele politice pe acest subiect, ce diferenţe s-au putut observa?
Rezoluția legislativului european pe TiSA a fost adoptată cu 532 de voturi pentru, 131 împotrivă și 36 de abțineri . Majoritatea care a susținut propunerea a fost formată din europarlamentarii creștin-democrați, socialiști, conservatori și liberali. Verzii, grupul radical stânga și membrii naționaliști s-au opus acordului.
Cu toate acestea, membrii Parlamentului au fost mult mai divizați, atunci când au votat pe anumite subiecte, precum drepturile omului și legislația muncii.
De exemplu, eurodeputații de stânga, plus cele două grupuri de extremă dreaptă EFDD și ENF au reușit să introducă printr-un amendament o clauza de revizuire a mecanismului prin care i se poate permite unei țări să încheie sau să suspende înțelegerea, în special în cazul în care ar exista încălcări ale standardelor sociale și de muncă. Amendamentul a fost adoptat cu 362 de voturi pentru și 334 voturi împotrivă.
Însă, forțele de centru-dreapta din Parlamentul European au reușit să respingă un alt amendament depus de grupurile politice de stânga (Am 44), modificare care propunea că libera circulație temporară a furnizorilor de servicii sau a angajaților detașați de un furnizor de servicii nu trebuie sub nicio formă să fie utilizată pentru a împiedica grevele sau a eluda legislația în vigoare în materie de negocieri colective (prin angajarea de lucrători temporari). Amendamentul a picat la vot cu 342 de voturi împotrivă.
2) Cum au votat europarlamentarii români?
Toți europarlamentarii români au susținut la vot rezoluția privind acordul cu serviciile (TiSA). În schimb, pe amendamentul privind clauza de suspendare a acordului, propus de eurodeputații de stânga și extrema dreaptă, eurodeputații români au fost împărțiți la vot: membrii EPP, ALDE și Monica Macovei (ECR) nu au susținut la vot amendamentul, iar eurodeputații socialiști și Laurențiu Berega (EFN) au votat în favoarea acestei clauze.
Amendamentul care se referea la libera circulație temporară a furnizorilor de servicii sau a angajaților detașați a fost susținut la vot de eurodeputații social-democrați și respins de membrii de centru-dreapta, menținându-se linia grupurilor politice.
3) Ce urmează să se întâmple în continuare?
Negocierile privind TiSA au început în martie 2013 și până la sfârșitul anului 2013 au fost organizate deja 15 de runde de discuții. Comisia Europeană conduce negocierile în numele Uniunii Europene.
Parlamentul European prin această rezoluție a transmis recomandările sale Comisiei Europene și un mandat foarte clar. În cazul în care recomandările propuse de legislativul european nu vor fi respectate, eurodeputații vor putea acorda un drept de veto acordului.
Cu siguranța negocierile vor mai dura în cadrul OMC, iar liderii europeni au dorit să precizeze cetățenilor că standardele din interiorul UE nu pot fi schimbate prin orice acord comercial.
Interviu acordat de Rucsandra Topoloiu la Radio România, în cadrul emisiunii Brussels Connections.
