Institutul European pentru Democraţie Participativă „Qvorum” a dat publicităţii, miercuri, studiul „Parlamentarii la raport”, privind activitatea individuală a fiecărui parlamentar în perioada 2004-2008, concluzia fiind că 174 dintre aceştia (35%) au avut o activitate slabă, chiar insignifiantă.
Institutul European pentru Democraţie Participativă – QVORUM precizează că „analiza calitativă a activităţii parlamentarilor arată o situaţie radical diferită faţă de analizele strict cantitative realizate până acum, în sensul că numărul activităţilor parlamentare (precum luări de cuvânt, iniţiative legislative) nu înseamnă automat şi eficienţă în activitate.
Potrivit studiului, la nivel naţional, 174 de parlamentari (35%) au avut o activitate slabă, foarte slabă sau chiar insignifiantă în mandatul de patru ani, iar 154 de parlamentari (31,62%) au avut o activitate medie.
În schimb, 159 de parlamentari (32%) au avut o activitate bună sau deosebită, conform criteriilor acestui studiu.
„Per ansamblu se poate spune că parlamentari cu o vizibilitate redusă, dar cu o contribuţie deosebită la stimularea democraţiei participative au fost, spre exemplu: Florin Iordache (PSD, Olt), Andrian Mihei (PNL, Constanţa), Dan Cârlan (PDL, Iaşi), Mihai Cristian Apostolache (PSD, Prahova), Constantin Igaş Traian (PDL, Arad), Dumitru Bentu (PSD, Vaslui), Mihaela Adriana Rusu (PSD, Satu Mare) sau Adrian Moisoiu (PRM, Mureş), se arată în studiu.
Cercetarea mai menţionează că există şi parlamentari care se bucură şi de o vizibilitate mediatică ridicată şi care au şi o activitate foarte bună în Parlament, precum: Cristian Boureanu (PDL, Argeş), Emilian Frâncu (PNL, Vâlcea), Minodora Cliveti (PSD, Bacău) sau Peter Ekstein Kovacs (UDMR, Cluj);
La polul opus, parlamentari despre a căror contribuţie la stimularea democraţiei participative se poate spune că a fost insignifiantă au fost, potrivit Institutului European pentru Democraţie Participativă, spre exemplu: Ion Mânzână (PC, Argeş), Dumitru Dragomir (independent, Vâlcea), Octav Cozmâncă (PSD, Suceava), Aurelian Pavelescu (independent, Olt), Gabriel Plăiaşu (PNL, Dâmboviţa), Liviu Codîrlă (PDL, Galaţi), Daniela Buruiană Aprodu (independent, Brăila), Doina Silistru (PSD, Vaslui), Mircea Stănescu (PSD, Tulcea), Zsombori Vilmo (UDMR, Harghita), Marius Balu (PDL, Mehedinţi).
Autorii studiului mai spus că „nu se poate spune că, per ansamblu, parlamentarii unui partid au fost mai eficienţi decât parlamentarii altui partid”, „eficienţa şi buna credinţă în desfăşurarea activităţii ţinând de pregătirea, caracterul şi atitudinea persoanei, indiferent de proveninţa politică”. „De altfel, contextul politic (lipsa sprijinului solid pentru Guvern) a permis şi unor parlamentari din opoziţie să aibă o activitate mai productivă”, arată documentul.
La nivel de regiune, parlamentarii din Ardeal şi din regiunea Banat – Crişana – Maramureş au avut o activitate în medie mai bună decât cea a parlamentarilor reprezentând Muntenia, Moldova şi Oltenia. La nivel de circumscripţii, cel mai bine reprezentate circumscripţii au fost Arad, Satu-Mare, Alba, Timiş, Mureş, Caraş – Severin şi Botoşani, iar cel mai slab reprezentate au fost Mehedinţi, Dâmboviţa, Ilfov, Olt, Ialomiţa şi Teleorman.
Conform răspunsurilor la chestionarele adresate de Institutul QVORUM, parlamentarii înşişi consideră că activitatea lor nu este reflectată cu fidelitate de către societatea civilă şi mass media. Pe cale de consecinţă, canalele de comunicare dintre cele două părţi se îngustează tot mai mult, se mai spune în concluziile studiului.
Mediafax