Votul de închidere a petiției „Presa românească, pericol pentru siguranța națională” va fi contestat ׀ Vezi dezbaterea din Comisie

petitie

Conform eurodeputatului Victor Boștinaru, membru al Comisiei pentru Petiții din Parlamentul European, votul este invalid, deoarece nu s-a întrunit cvorumul prevăzut în codul de procedură al Parlamentului.
Ce spune regulamentul Parlamentului European: potrivit articolului 195, paragraful al doilea, din Regulamentul de Procedură al Parlamentului European, „o comisie poate vota în mod valabil în cazul în care un sfert dintre membrii care o compun sunt efectiv prezenţi; cu toate acestea, în cazul în care o şesime dintre membrii care o compun solicită acest lucru înainte de începerea votării, votul este valabil numai cu participarea majorităţii membrilor comisiei”.

Cu toate acestea, „petiţiile jurnaliştilor români au fost declarate închise cu votul a 16 eurodeputaţi ai Grupului Partidului Popular European (PPE), deşi acest grup avea dreptul la doar 12 membri în comisie. Mai mult decât atât, conform articolului invocat, ca votul să fie valabil, PPE avea nevoie de 18 voturi, respectiv jumătate plus unu din totalul voturilor”, punctează același europarlamentar român, membru al grupării social-democraților. În fapt, singurii care au votat au fost popular-europenii, care doreau respingerea petițiilor. Socialiștii, liberalii, verzii și eurodeputații aparținând stângii radicale, toți susținători ai petițiilor, au părăsit sala în momentul votului.
Astfel, patru din cele șapte grupări politice din Parlamentul European (social-democrații, alianța liberalilor și democraților, Verzii, grupul stângii unite) vor contesta validitatea deciziei luate de Comisia PETI în ședința de joi, 2 decembrie.

Urmăriți mai jos transcriptul parțial al discuțiilor:

Ce au spus eurodeputații români și cei străini despre petiții: Qvorum vă pune la dispoziție declarațiile din cadrul dezbaterii în care s-a decis închiderea petițiilor CSDR și FJR Mediasind:

Cristi Godinac, semnatar al petiției, președintele Federației Sindicale MediaSind:

„Stimată Comisie, este foarte important pentru întreaga mass-media din România votul pe care dumneavoastră îl veți da astăzi, vot pentru, fără să folosesc cuvinte mari, salvarea democrației în România. Oriunde în lume, toate campaniile se fac la comandă. Nu este corect să ni se ia dreptul de a critica și să fim tratați ca niște teroriști. Libertatea de exprimare este în pericol. Vă rugăm să nu creați din România un precedent periculos.

În același timp, noi, ca petiționari, nu dorim sancționarea țării, pentru că o anumită amendă o plătim cu toții. Dar dorim ca mesajul pe care îl transmiteți de aici să fie ferm pentru autoritățile României, să elimine din strategia națională de apărare a țării această prevedere periculoasă. Avem mult mai multe lucruri de făcut. Avem de depolitizat cele două instituții de radio și televiziune publice, avem de asigurat jurnaliștilor o protecție reală, nu cum s-a întâmplat zilele trecute chiar în presa locală, unde președintele patronatului presei din România a fost bătut”.

Marc Gruber, director Federația Europeană a Jurnaliștilor:

„De ce ne îngrijorează acest caz? Pentru că se încearcă să se obțină autocenzura jurnaliștilor, un venin pentru libertatea presei din toate țările europene. Există o lege care asimilează delictul de opinie cu cel de terorism și cred că Parlamentul European trebuie să se pronunțe în această privință foarte clar, nu doar în interesul jurnaliștilor și cetățenilor români, ci și în interesul altor țări din UE”.

Rodrigo Ballester, reprezentantul Comisiei Europene:

„România nu a acționat în cursul implementării legii europene. Libertatea de expresie și pluralitatea mass-media sunt valori esențiale ale regimurilor democratice. Libertatea mass-media este o adevărată șansă pentu Europa, și nu o amenințare pentru securitatea națională”.

Valeriu Turcan, purtătorul de cuvânt al Administrației Prezidențiale: 

„Ne confruntăm cu două petiții care includ afirmații înșelătoare. Eu însumi sunt un fost jurnalist și astăzi sunt aici în calitate de purtător de cuvânt al președintelui României. Petițiile nu reflectă spiritul textului adoptat. SNAp nu menționează la niciun punct că mass media ar reprezenta o vulnerabilitate, în special o vulnerabilitate la adresa securității naționale. Orice afirmație în acest sens denaturează profund spiritul documentului și reprezintă o încercare de inducere în eroare a PE.

SNAp se referă strict la campaniile de presă, care se bazează pe informații false și care au ca scop denigrarea instituțiilor statului, fapt ce poate prejudicia imaginea și activitatea instituțiilor publice. Între citatul evocat de petiționari și citatul din documentul inițial este o diferență. Petiționarii au adăugat faptul că mass-media reprezintă o vulnerabilitate a statului român. Referirea în document nu este la mass-media, ci la anumite practici, derapaje evidente, atacuri deliberate, planificate, bazate pe informații false, cu obiectivul de a afecta buna funcționare a instituțiilor. SNAp nu impune nici condiții, nici restricții presei.

Documentul este unul de viziune, el nu adaugă la legile în vigoare. El trebuie interpretat ca o constatare a unui fenomen profund nociv, care afectează sănătatea dezbaterii publice și a democrației. Acest capitol, „Vulnerabilități”, nu se referă strict la securitatea națională. El sintetizează vulnerabilitățile care au fost identificate la nivel politic, la ansamblul societății românești. Vulnerabilitățile sunt definite ca vulnerabilități ale României, și nu vulnerabilități la adresa siguranței naționale. Un singur punct din cele 15 face referire la fenomenul campaniilor de presă la comandă. SNAp nu contravine prevederilor Constituției României. Spațiul public românesc este unul în care criticile la adresa autorităților se pot exprima cu maximă libertate. Presa se autoreglementează, iar SNAp nu prevede nicio măsură de ordin legal care să afecteze libertatea jurnaliștilor”.

Margrete Auken, Comisia pentru Petiții, membru Grupul Verzilor
(adresându-se Comisiei, n.red.):

„Cred că este o rușine că nu tratați astfel de chestiuni în sistemul legislației comunitare. Acest caz, foarte grav, trebuie tratat cu seriozitatea adecvată. Este vorba aici de drepturi fundamentale. L-am ascultat pe reprezentantul Guvernului României (Valeriu Turcan, n.red.). Îmi pare rău să o spun, dar aceasta a fost o demonstrație clară că ceva merge foarte greșit în România. În toate statele membre, bietele guverne, bietele instituții suferă de pe urma campaniilor de presă și ar vrea să le pună sub tăcere dacă ar putea, dar nu pot. Nu se pot opri aceste campanii.

Poți să faci contra-campanii dacă dorești, utilizând aceleași mijloace, dar nu poți să folosești puterea statului pentru a face acest lucru, pentru că ne-am întoarce la dictatură. Acesta este un caz foarte clar de țară care încearcă să nege drepturi fundamentale pentru UE”.

Victor Boștinaru, membru al Comisiei pentru Petiții, membru S&D: 

„Cred cu sinceritate că dacă astăzi România ar fi fost țară în curs de aderare, cu asemenea aberații în SNAp, ar fi fost descalificată. Demersul pe care îl facem astăzi nu este în legătură cu vreun grup de presă din România, cum se încearcă a se insinua, ci se referă strict la respectarea sau nerespectarea Tratatului de la Lisabona, a Cartei Drepturilor Fundamentale, așa cum au fost ele ratificate de Guvernul român.

Până la momentul adoptării acestei strategii, existau atacuri la adresa presei, la adresa libertății presei. Erau acțiuni de intimidare, dar, niciodată până la momentul acesta, statul nu și-a mobilizat instituțiile de forță pentru a atenta exclusiv la libertatea jurnaliștilor. Se spune că este complet inofensivă această includere, dar, ieri, colegul nostru Theodor Stolojan ne-a spus, de fapt, care este scopul acestei acțiuni și citez din documentul transmis PETI de șeful delegației PDL din România: „Există două imperii media în România, Realitatea și Antena. Ambele operează prin canale de știri, 24 de ore din 24 și promovează campanii deschise de denigrare a guvernului și a președintelui Băsescu”.

Domnul Stolojan ne dă aici traducerea a ceea ce înseamnă „vulnerabilități” în opinia partidului de la guvernare. Parlamentul European a atras în repetate rânduri atenția Guvernului României: dacă această prevedere este infoensivă, scoateți-o! Nu discutăm despre sancționarea României aici. Noi cerem un lucru decent: Parlamentul României trebuie să respingă acest articol referitor la media ca vulnerabilitate, pentru ca România să revină la starea de normalitate și de armonie cu legislația europeană. Vă cer să păstrăm această petiție deschisă, până la momentul în care vom ști votul Parlamentului României în această chestiune”.

Willy Meyer, vicepreședintele Comisiei pentru Petiții, membru GUE/NGL: 

„Nu se poate așa ceva. Este nevoie de un echilibru între libertatea de comunicare și libertatea de expresie. Și un astfel de echilibru nu poate fi rupt de un guvern. Toate guvernele, nu doar al României, nu se simt bine în prezența presei. Ce guvern poate să fie mulțumit de prezența presei?

Sunt de acord, bineînțeles, să menținem această petiție deschisă, așteptând votul din Parlamentul român și sperăm ca acea parte din strategie să nu mai apară acolo. Așa ceva este de netolerat, ca un guvern al UE să-și permită să facă ce vrea cu mijloacele de informare în masă”.

Traian Ungureanu, Comisia de Afaceri Externe, membru PPE

„Această petiție este binevenită, dar nu intră în sfera competenței Comisiei Europene. Nu există nicio lege împotriva jurnaliștilor în România. SNAp nu este o lege, este parte dintr-o doctrină națională. De asemenea, vreau să vă atrag atenția la realitatea mass-media din România. După 2005, niciun jurnalist nu a fost acționat în justiție, nu i s-a făcut rău pentru exprimarea opiniilor sale. Niciun post de radio, TV sau o organizație de presă tipărită nu au fost închise sau amenințate cu acțiuni administrative. Nu vorbim despre Rusia! Nu există o problemă de libertate a presei în România.

Dimpotrivă, România este o țară în care președintele însuși a pierdut un proces de calomnie împotriva unui jurnalist. Presa din România este colorată, creativă, uneori nedreaptă, dar întotdeauna cu idei libere. Presa din România a devenit o forță a binelui în România”.

Cristian Preda, Comisia pentru Afaceri Externe, membru PPE

„Nu este vorba, în niciun fel, de presă, ci despre campanii politice și despre atitudinea unor politicieni care folosesc, de fapt, presa într-un sens care nu ține de libertatea presei. Unii politicieni din România folosesc presa, călcând în picioare conștiințe, pentru atacuri politice. Politicienii despre care vorbesc sunt în opoziție în acest moment și umilesc presa, pe care o consideră un instrument cu care trebuie să lovești în adversari”.

Monica Macovei, Comisia de Justiție, membru PPE

„SNAp este un document politic solicitat și prevăzut de Constituția României, care, odată adoptat în camerele reunite ale Parlamentului României, are forță legislativă. El conturează viziunea de securitate a României și stă la baza adoptării întregii legislații în materie de securitate. Dacă se susține că, în România, aceste campanii de presă sunt la comandă și vizează obținerea de beneficii a unor persoane, toate acestea sunt fapte de natură penală”.

Gerald Häfner, membru supleant al PETI, Grupul Verzilor

„O libertate funcțională a presei nu este un pericol la adresa siguranței naționale, ci dimpotrivă. Pericolul foarte mare este să te gândești să restricționezi libertatea presei pentru că sapi la fundamentul democrației. Este o încălcare a articolului 7 din Tratatul European, care trebuie sancționat de PE. Trebuie să recunoaștem că este vorba despre o încălcare sau măcar o suspiciune a încălcării articolului 7. Procedura cere numirea unor experți independenți care să cerceteze această situație”.

Din nou, Margret Auken

„Închiderea petiției este o chestiune foarte serioasă, pentru că nu avem un răspuns din partea Comisiei. PPE-ul încearcă să închidă petițiile de fiecare dată când se lovește de dificultăți”.

Notă: declarațiile de mai sus sunt partea esențială din dezbaterea care a avut loc joi, 2 decembrie, în cadrul PETI. Acesta nu este transcriptul integral al ședinței. Pentru a vizualiza înregistrarea întregii dezbatere, Qvorum vă recomandă să accesați http://www.europarl.europa.eu/wps-europarl-internet/frd/vod/player?eventCode=20101202-0900-COMMITTEE-PETI&language=EN&byLeftMenu=researchcommittee&category=COMMITTEE&format=wmv#anchor1

Context național:

Cele două petiții înaintate de jurnaliști și sindicaliști români Parlamentului European se referă la capitolul 6.2 din Strategia Națională de Apărarare a României. În acest capitol, apare, ca o vulnerabilitate a țării noastre, „fenomenul campaniilor de presă la comandă, cu scopul de a denigra instituții ale statului, prin răspândirea de informații false despre activitatea acestora”. Strategia a fost trimisă Parlamentului României în luna iunie a acestui an, însă nu a fost adoptată până în prezent.

În data de 18 octombrie, Comisia de Apărare a Legislativului a admis, cu 16 voturi pentru, 15 împotrivă și o abținere, eliminarea fragmentului din SNAp care face referire la presă. Ulterior, pe motiv că era nevoie de 17 voturi pentru, SNAp nu a fost retrimisă la Palatul Cotroceni.

Semnatarii petițiilor atrag atenția că aceste prevederi îngrădesc libertatea de exprimare și de informare și oferă cadrul necesar eliminării jurnaliștilor care își permit să critice o autoritate publică.

Pentru informații suplimentare vă rugăm contactaţi Doru Franțescu, director Institutul Qvorum, la doru.frantescu@qvorum.ro, 0032 472 657 924.
Institutul European pentru Democrație Participativă – Qvorum realizează o monitorizare permanentă a activităților și voturilor din Parlamentul European pentru a aduce la cunoștința cetățenilor din țară informații utile cu privire la deciziile care se iau în acest for și impactul lor asupra României.