INTERVIU: Retrospectiva anului 2016 – cele mai importante evenimente petrecute pe scena europeană

11800377_10153352845005342_2830981652512396877_n

Iată-ne ajunși la finalul unui an plin de evenimente neașteptate pe scena internațională. Fie că vorbim de creșterea tendințelor eurosceptice sau provocările care au testat capacitatea de reacție a Bruxelles-ului, tot mai multe voci au cerut în 2016 reformarea Uniunii. Despre implicațiile schimbării discursului politicienilor europeni de după BREXIT a vorbit de la Bruxelles, Doru Franțescu, expertul Qvorum în afaceri europene, într-un interviu în exclusivitate pentru Radio România . 

 

  • Cum se văd din capitala Uniunii Europene recentele tendințe ale statelor membre de a-și nuanța pozițiile vis-a-vis de hotărârile luate la Bruxelles?

Anul 2016 a fost un an în care analiștii politici s-au întrecut în a face predicții despre cum va putea face față Uniunea la provocările interne și externe. Nu de puține ori, deciziile instituțiilor europene au fost contestate de către guvernele naționale, aceste critici venind in special pe fondul stagnării economice si al crizei refugiaților.

De exemplu, propunerea Comisiei Junker de relocare a unui număr de  120.000 de refugiați din Italia, Spania și Grecia în restul Europei a deschis un fel de cutie a pandorei. Dacă la început, doar câteva țări din Europa Centrală și de Est s-au opus, cu timpul, suveranitatea a început să fie din ce în ce mai des invocată, ca pretext pentru a refuza cotele de refugiați sau alte propuneri ale UE.

Este adevărat că nici contextul intern nu a favorizat o implementare ușoară a acestei propuneri. Fără îndoială, Europa a părut anul acesta vulnerabilă în fața amenințărilor teroriste, iar țări precum Germania, Franța și Belgia au continuat să fie ținte ale islamiștilor radicalizați. Europa a fost lovită de 6 atacuri sângeroase anul acesta în urma cărora sute de oameni și-au pierdut viata.

Aceste evoluții au fost speculate la maxim de politicieni dornici să își consolideze propria poziție. De departe cel mai important eveniment a fost referendumul pentru ieșirea Marii Britanii din UE, la al cărui rezultat a contribuit și dezbaterea din jurul imigrației, chiar dacă în practică Marea Britanie nu este parte a spațiului Schengen care asigură libertatea de circulație.

  • Care considerați că sunt cele mai importante realizări ale Uniunii în domeniul politicii externe?

Pe plan diplomatic, anul 2016 a fost unul dificil la nivel interntional. UE a reușit până la urmă semnarea unui important acord commercial cu Canada, de pe urma căruia România a ieșit câștigată de două ori, atât în plan economic cât și în ceea ce privește ridicarea vizelor pentru români.

Pe de altă parte, acordul similar cu Statele Unite s-a blocat și pare nerealizabil în momentul de față, din cauza diferențelor prea mari dintre cele două părți. Suntem în continuare în așteptarea mai multor semnale dinstre administrația americană pentru a putea evalua consecințele reale pe care schimbarea de putere de la Washington le va avea pentru Europa. Deocamdată, avem indicații cum că lucrurile nu se vor schimba la nivel de abordare geo-strategică, în sensul în care NATO va rămâne un vector important al politicii de securitate americane. Dar, un cunoaștem prioritățile la nivel comercial pentru Donald Trump și echipa sa.

Într-un alt cadru, UE a încălzit semnificativ relațiile cu Iranul, după semnarea unui acord de neproliferare nucleară de către Teheran. Déjà, multe companii europene au stabilit contracte cu parteneri iraniei ca urmare a acestei deschideri.

Nu la fel de bine stau lucrurile însă în zona Mării Negre, unde UE întâmpină dificultăți serioase atât în relația cu Turcia, cât și cu Rusia. Diplomații europeni lucrează intens la găsirea celei mai bune soluții de gestionare a tensiunilor din această regiune și sperăm că anul 2017 să aducă îmbunătățiri în acest sens.

Nu în ultimul rând, relația UE-China a fost și ea una dificilă, în special în plan comercial. Europenii doresc evitarea inundării pieței proprii de către produsele chinezești foarte ieftine și prin urmare lucrează la măsuri legislative care sa le permită să pună bariere comerciale. Această mișcare nu a trecut neobservată la Beijing, omologii chinezi exprimându-și dezaprobarea.

  • La ce ne putem aștepta în plan politic în Europa în 2017 ?

2017 va fi un an foarte dinamic din punct de vedere politic, așa cum a fost și anul care se încheie. Vom avea alegeri în Franța, Germania, Olanda și poate chiar și în Italia, și toate acestea pe fondul creșterii mișcărilor populiste și naționaliste. Din acest motiv, liderii acestor țări vor fi ocupați în primul rând cu rezolvarea problemelor de política internă, și vor avea mai puțin timp pentru a dezvolta noi proiecte în plan european. Poate tocmai de aceea ar fi un moment bun pentru România să își asume un rol mai important în política continentală.

În plus, va trebui să urmărim cu atenție primele luni ale mandatului lui Donald Trump, care poate schimba întreagă dinámica la nivel global. Președintele ales al SUA a avut deja o abordare foarte asertivă la adresa Chinei, ceea ce anunță tensiuni la nivel internațional, iar europenii trebuie să fie atenți la cum vor gestiona relația cu cei doi mari actori globali.