Cum ne-au reprezentat eurodeputaţii în ultimii cinci ani. România – şi pe primul, şi pe ultimul loc în PE

europarlamentari2014.gif

Activitatea eurodeputaţilor români s-a îmbunătăţit considerabil din momentul în care Gigi Becali era ales să reprezinte România la Bruxelles. Deşi finanţatorul Stelei a ajuns codaşul întregului legislativ european, per ansamblu, delegaţia română s-a descurcat onorabil în ultimii cinci ani, reuşind să devină mai activă şi mai vizibilă.

Aceasta este una dintre concluziile celei de-a patra cercetări EUROPARLAMENTARII LA RAPORT, realizată de Institutul European pentru Democraţie Participativă (IEDP) „Qvorum”. În condiţiile în care unii dintre ei ne cer iar votul, Gândul vă prezintă mai jos cum s-au descurcat cei pe care i-am ales să ne reprezinte în Parlamentul European în ultimii cinci ani.

În ultimii cinci ani de mandat european, România a dat şi cele mai bune, dar şi cele mai proaste exemple din Parlamentul UE. Spre exemplu, în intervalul iulie-decembrie 2009, europarlamentarii români proaspăt aleşi la acea vreme erau scumpi la vedere prin cele două sedii ale Parlamentului European, având cea mai proastă prezenţă din toată Uniunea.

Aceştia au reuşit, însă, să recupereze pe parcurs, ajungând, la final de mandat, pe poziţia a 19-a, conform studiului EUROPARLAMENTARII LA RAPORT, publicat miercuri de Institutul European pentru Democraţie Participativă (IEDP) „Qvorum”.

Dacă Becali a fost, din 2009 şi până acum, cel mai absent europarlamentar, numele din cealaltă extremă a clasamentului sunt tot româneşti. Astfel, din cei 766 de eurodeputaţi câţi sunt în PE, Iosif Matula (PDL, PPE) şi Cristian Preda (ales PDL, acum PMP şi PPE) au avut cea mai mare rată de prezenţă la vot, de aproape 100%.

Ca activitate, suntem în top 10

O altă concluzie, trâgând linie după patru ani de euromandat, este că delegaţia României a devenit mai activă la Bruxelles şi Strasbourg.

Dacă la începutul mandatului delegaţia noastră stătea bine doar la activităţi secundare, precum întrebările parlamentare, semnarea moţiunilor de rezoluţie şi discursurile în plen, de dată mai recentă s-a observat o creştere şi în ceea ce priveşte activităţile de substanţă, prin intermediul cărora se poate exercita o influenţă efectivă asupra procesului legislativ european: redactarea de rapoarte (locul 7 din 28), de avize (locul 8), amendarea rapoartelor (locul 4), explică IEDP Qvorum.

„Delegaţia României şi-a consolidat poziţia şi se clasează pe primele locuri între statele membre în ceea ce priveşte activităţile parlamentare – rapoarte redactate, avize, rapoarte amendate alături de ţări din Uniunea Europeană cu mai multă experienţă în legislativul european”, punctează IEDP Qvorum.

Ne lipsesc liderii

Totuşi, deşi europarlamentarii români au ajuns, treptat, vicepreşedinţi de comisii şi de grupuri politice, încă nu există niciun român care să conducă aceste formaţiuni. „Obţinerea unor funcţii strategice în Parlamentul European de către eurodeputaţii români trebuie pusă atât pe seama abilităţilor individuale, cât şi a mărimii delegaţiilor naţionale în interiorul grupurilor politice”, a explicat pentru gândul Rucsandra Filloreanu, coordonatorul cercetării. „Totodată, pentru a obţine funcţia de preşedinte de comisie parlamentară, persoana desemnată trebuie să deţină influenţă în interiorul grupului pentru a se bucura de sprijinul acestuia, pe lângă competenţele individuale”, a adăugat Filloreanu.

Experta intervievată de gândul atrage atenţia că, în aceste condiţii, pentru România este mai avantajos ca eurodeputaţii să fie concentraţi în principalele grupuri politice din PE şi să fie uniţi aici, chiar dacă provin din partide naţionale diferite. Este singura variantă de a ajunge în funcţii de o importanţă strategică. „Pe de altă parte, rămânerea unor eurodeputaţi în afara grupurilor politice, aşa cum s-a întâmplat în mandatul precedent, ar reduce semnificativ din potenţialul României”, ne-a mai spus Rucsandra Filloreanu.

Hărnicia, pe grupuri şi partide

Dincolo de prezenţa la vot, cei mai importanţi indicatori despre activitatea unui europarlamentar este numărul de rapoarte redactate ori amendate şi numărul de avize scrise. Din acest punct de vedere, reprezentanţii români din grupul PPE (PD-L+UDMR+PMP+PNŢCD) ocupă prima poziţie la capitolul rapoarte redactate, o poziţie care i se datorează mai ales Monicăi Macovei. PNL se situează pe prima poziţie în ceea ce priveşte redactarea avizelor (urmat de PSD+PC).

Pe de altă parte, membrii delegaţiei PSD+PC se află pe primul loc la capitolul rapoarte amendate, unde pe poziţia a doua se situează reprezentanţii din grupul PPE (PD-L+UDMR+PMP+PNŢCD). Cât despre PRM, activitatea sa în PE a fost aproape inexistentă.

De precizat că activitatea de raportor este de departe cea mai importantă pentru un europarlamentar, fiind poziţia din care are cel mai mare grad de influenţă asupra procesului legislativ din Uniunea Europeană. Din această postură, se negociază forma finală a unei legi, cu mai mulţi actori implicaţi şi cu colegii din grupul politic, a punctat Filloreanu.

Topul influenţei

Combinând datele privind redactarea şi amendarea rapoartelor legislative şi ocuparea de poziţii importante în grupurile politice şi în comisiile parlamentare, a rezultat următoarea listă a influenţei pe care o au europarlamentarii români:

Marian Jean Marinescu: vicepreşedinte al grupului PPE pe durata întregului mandat şi raportor principal pe 4 rapoarte legiferate prin procedura de co-decizie;
Adina Vălean: vicepreşedinte al grupului ALDE pe durata întregului mandat şi raportor principal pe 2 rapoarte legiferate prin procedura de co-decizie;
Adriana Ţicău: vicepreşedintele Comisiei de Transport şi Turism a PE şi raportor principal pe 3 rapoarte legiferate prin procedura de co-decizie;
Corina Creţu: vicepreşedinte al grupului S&D începând din anul 2012 şi vicepreşedinte al Comisiei de Dezvoltare Internaţională a PE;
Theodor Stolojan: vicepreşedinte al Comisiei pentru Afaceri Economice şi Monetare a PE şi raportor principal pe 2 rapoarte legiferate prin procedura de co-decizie;
Iuliu Winkler: raportor principal pe 6 rapoarte legiferate prin procedura de co-decizie;
Monica Macovei: preşedinte al Delegaţiei UE-Moldova a PE şi raportor principal pe 3 rapoarte legiferate prin procedura de co-decizie (precum şi multe alte rapoarte pe procedura de descăcare bugetară);
Renate Weber: coordonator politic al grupului ALDE în Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne a PE şi raportor principal pe un raport legiferat prin procedura de co-decizie.

„Vizibilitatea este importantă, dar a fi vizibil nu înseamnă automat că eşti şi influent, aşa cum se întâmplă în cazul unor politicieni mai cunoscuţi, în timp ce alţii sunt mai puţin vizibili, dar au activitate foarte bună – şi poate tocmai de aceea nu au timp să fie foarte vizibili”, ne-a mai spus coordonatoarea studiului EUROPARLAMENTARII LA RAPORT. Analizând datele din ultimii cinci ani, se pare că prima parte a mandatului a fost „de încălzire” pentru delegaţia română, activităţile de substanţă fiind concentrate mai degrabă în cea de-a doua parte a legislaturii.

Studiul îmbină analiza calitativă cu datele cantitative, bazându-se pe cercetarea documentelor oficiale ale Parlamentului European şi pe informaţiile furnizate de portalul european de monitorizare a activităţii europarlamentarilor. Materialul complet poate fi descărcat AICI.

Gandul.info