Ce, cum și de ce Bruxelles?

stakeholders - qvorum. varianta 2 - corrected version

 

_DSC0033Fascinează prin contrast, numărul mare de expați și intersecția mai multor culturi și interese -Bruxelles capitala administrativă a Uniunii Europene.

Prezența head-quarterului UE, dar și a altor instituții internaționale face ca aici să se afle cei mai mulți ambasadori, consultanți și jurnaliști din oricare metropolă de pe continent. Bruxelles-ul este echivalentul european al Washington DC. Se aseamănă prin dimensiunile reduse ale orașului, dar și prin capacitatea de a reuni o prezență internațională considerabilă care exercită o influență semnificativă asupra decidenților globali.

În Bruxelles își desfășoară activitatea un număr considerabil de eurocrați, având în vedere că orașul găzduiește principalele instituții UE: Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene, Parlamentul European.

Agenda politică europeană se decide la nivelul celor 3 instituții mai sus menționate, cele care formează așa-numitul triunghi decizional. Fiecare propunere legislativă este inițiată de Comisia Europeană și transmisă apoi către Parlamentul European și Consiliul de Miniștri, care, de cele mai multe ori, ajung la un acord cu privire la varianta finală a rezoluțiilor legislative, care vor fi ulterior aplicabile la nivelul întregii Uniuni.

Dinamism și complexitate în mediul bruxellez

Birocrație, reglementări complexe și foarte mulți termeni tehnici – toate acestea pot defini contextul instituțional european. Dar de ce ne-ar interesa să cunoaștem regulile acestui joc? Răspunsul, paradoxal, e foarte simplu: pentru că ne afectează direct! De exemplu, cuantumul, structura și destinația fondurilor europene la care România are acces în perioada 2014-2019 a fost stabilit la Bruxelles. Și tot pentru exemplificare aduc în atenție două mari proiecte pentru care România a primit finanțări strategice: Laserul de la Măgurele (septembrie 2012, 180 milioane de Euro) și  interconectorul de gaze naturale BRUA (februarie 2016, 180 milioane de Euro) care unește Bulgaria, România, Ungaria și Austria. Și lista poate continua cu astfel de proiecte din toate domeniile de interes: sănătate, mediu, tehnologie,media, agricultură, afaceri internaționale și securitate, energie.

În cadrul instituțiilor comunitare lucrează aproximativ 50.000 de funcționari cu influență directă asupra dosarelor legislative. Dar, totodată, la Bruxelles activează și circa 50.000 de consultanți, experți în afaceri publice,comunicare strategică, lobbiști. Aceștia au un rol semnificant în conturarea regulamentelor, directivelor și deciziilor europene care impactează mediul de business, cetățeanul simplu sau autoritățile naționale prin impunerea anumitor standarde.

Cine sunt stakeholderii și ce rol joacă în definirea politicilor europene?

stakeholders - qvorum. varianta 2 - corrected versionÎn sens larg, reprezintă grupuri de interese, adică entități cu scop similar care încearcă să influențeze puterea politică prin mijloace legitime. Aceste grupuri pot fi deopotrivă organizațiile non-guvernamentale care militează pentru o serie de cauze cheie pe care le promovează intens, companiile de comunicare și public affairs care au menirea de a facilita dialogul dintre industriile de resort și decidenți pe dosarele legislative sau chiar companiile direct interesate.

A face lobby este de fapt un proces democratic sănătos și fiecare individ sau entitate ar trebui să fie capabil să își prezinte cauza sau interesul către decidenți. Pentru a elimina conotațiile negative care pot fi atribuite, fac precizarea că în accepțiunea noastră activitatea de lobby este cea definită de mijloacele legale și legitime, în conformitate cu regulile impuse de către Registrul de Transparență European.  Cu toate acestea, chiar dacă lobby-ul este un joc important, mai ales în Bruxelles, unde fiecare are o opinie de exprimat în acest sens, sunt puțini cei care cunosc mecanismele de influențare a deciziilor politice.

Principalele instrumente utilizate pentru realizarea activităților de lobby sunt deopotrivă întâlnirile directe cu decidenții și alți stakeholderi, organizarea de evenimentele dedicate, dar și materiale de cercetare și recomandări pentru îmbunătățirea politicilor europene elaborate de către think thank-uri. Mass-media și new-media au deasemenea un rol considerabil în facilitarea dialogului dintre părțile interesate și decidenți. Utilizarea acestora servește la creșterea vizibilității și direcționarea mesajului către un public mai larg, dar și la conferirea de “încredere” și “greutate” mesajului transmis.

Entitățile (atât cele private, cât și publice) interesate de mecanismele și procesele decizionale au nevoie să urmărească atent schimbările legislative pentru a determina gradul în care le afectează și cum își pot promova punctul de vedere. Totodată, acestea sunt conștiente de faptul că decidenții europeni și naționali, prin acțiunile lor, sunt aproape la fel de importanți din punct de vedere al impactului asupra valorii activității lor, ca și clienții unor companii sau cetățenii unor state. Relațiile guvernamentale în sensul menținerii unui dialog activ înseamnă de fapt participarea activă în procesul decizional prin furnizarea de date cantitative și calitative, feedback și input de specialitate.

În acest context, consultanții și experții în afaceri europene, fie că vin din zona societății civile sau a mediului privat, promovează interesele lor specifice prin plasarea de mesaje cheie cu ajutorul instrumentelor descrise deja. Un rol însemnat îl au rețelele de contacte și modul de prezentare/ comunicare despre tine și despre proiectul tău.  Astfel că este importantă prima întâlnire și impresia pe care o faci prin povestea pe care o expui, claritatea mesajului, dar și selectarea audienței potrivite și alegerea momentului potrivit.

Un punct în plus pentru care ar trebui să ne intereseze cum comunică, ce comunică și de unde se informează specialiștii europeni este evidențiat într-un studiu publicat recent, What influences the influencers, din care reiese că mai puțin de 5% din specialiștii care activează în Bruxelles citesc săptămânal surse naționale de informare. Principalele canale media utilizate sunt în ordine:  Politico, BBC, Euractiv, Financial Times, The Economist și EUobserver. Astfel, dacă vrei să știi cum te afectează legislația europeană, cum să te pregătești în acest sens și cum poți să oferi propriul input către cei care decid, trebuie să cunoști regulile jocului și să ai o minimă experiență de comunicare și networking în mediul bruxellez.

Orice posibilitate de a interacționa direct cu analiști politici de top, cu funcționari și decidenți europeni este o oportunitate valoroasă pentru tine și pentru mediul de lucru în care activezi. Poți avea acces la informații de primă mână cu privire la subiectele tale de interes și dezvoltarea lor în plan legislativ, economic, social.

Iulia Manole, Director de Programe, Institutul Qvorum

Picture1

Informațiile cheie și networking-ul îți pot aduce avantaje competitive! Află direct de la profesioniștii europeni cum poți avea acces la astfel de oportunități!

Pe 29 martie, ora 18:00 am pregătit pentru tine un WEBINAR GRATUIT pentru a descoperi dinamica și impactul direct al celor mai intens dezbătute tematici de la nivel european.

doruWebinarul va fi susținut de Doru Franțescu, expert în funcționarea instituțiilor europene. Domnia sa activează în prezent la Bruxelles. Cariera sa internațională presupune în special analiza legislației europene în cadrul organizației VoteWatch Europe din Belgia și Marea Britanie (al cărei co-fondator este). Complementar, conduce sesiuni de pregătire / traininguri în România și în alte state și are intervenții frecvente în mass media europeană.

Urmărește cel mai recent interviu al lui Doru Franțescu, expertul Qvorum în afaceri europene, la Radio România, emisiunea Pro și Contra cu privire la Registrul European cu Numele Pasagerilor de pe Zborurile Internaționale!

Înscrie-te aici la WEBINARUL GRATUIT până pe 27 martie!