Bugetul Uniunii Europene: Comisia propune un buget modern pentru perioada 2021-2027

Brexit-ul continuă să rămână unul dintre cele mai controversate subiecte de pe agenda europeană care a luat prin surprindere atât Uniunea Europeană, în ansamblul său, cât și celelalte 27 de State Membre, socotite ca actori micro. Pe lângă procesul de reformare intens dezbătut și mediatizat, instituțiile comunitare trebuie să găsească și soluții eficiente pentru limitarea efectelor generate de pierderile financiare rezultate de Brexit.

Deși ultima dezbaterea pe Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 a generat reacții controversate în rândul Statelor Membre, din cauza propunerilor referitoare la modalităţile de compensare a deficitului financiar, Comisarul European pentru buget, Gunther Ottinger, a afirmat că disputele între ţările membre privind viitorul proiect al UE nu sunt fondate: ”Vor fi reduceri, ceea ce atrage critici din partea multor ţări, şi vor fi noi cheltuieli, ceea ce va face ca alte ţări să fie nemulţumite”, transmite Reuters.

Tăierea fondurilor pentru Politica Agricolă Comună

Printre politicile Uniunii Europene ce vor avea de suferit cel mai mult se numără Politica Agricolă Comună, ale cărei fonduri ar urma sa fie reduse cu 5% în viitorul buget european post-2020 și Politica de Coeziune, care vizează reducerea disparităților dintre statele cu o puternică tradiție democratică din vest și cele mai puțin dezvoltate, cu regimuri reprezentative tinere din Europa Centrală și de Est.

”Este un buget ambițios, dar echilibrat, pentru toți” – Jean-Claude Juncker

În ceea ce privește modificările propuse, Jean-Claude Juncker a declarat că: ”Este un buget ambiţios, dar echilibrat, pentru toţi. (…) Acesta nu este un masacru”, referindu-se în special la necesitatea creşterii finanţărilor în domenii precum apărarea, cercetarea sau protecţia frontierelor externe. Astfel, deși se urmărește consolidarea altor politici ale Uniunii Europene, tăierile bugetare într-un sector extrem de important precum agricultura au provocat imediat nemulțumiri în rândul mai multor ţări, inclusiv în Franța, având în vedere că ministrul francez al Agriculturii a afirmat că țara sa ”nu va putea să accepte nicio scădere a venitului direct destinat agriculturilor”, catalogând aceste măsuri drept „inacceptabile”.

Poziția celorlalte State Membre față de modificările propuse a fost destul de fermă, luând în considerare că Danemarca, Olanda şi Austria au refuzat să mărească suma contribuțiilor pentru a compensa consecințele provocate de Brexit. Cancelarul austriac Sebastian Kurz a declarat că propunerea Comisiei Europene “taxează excesiv statele contributoare nete, cum este Austria (…), adăugând că: „Vom iniţia negocieri pentru a găsi o soluţie. Obiectivul nostru este ca Brexit-ul să determine UE să economisească mai mult şi să fie mai eficientă”, a indicat şeful executivului de la Viena.

Fonduri europene doar pentru respectarea statului de drept și a independenței justiției

Totodată, o altă propunere a Comisiei pentru noul buget al Uniuni care să se axeze pe apărare și protecție, este reprezentată de condiționalitatea potrivit căreia alocarea fondurilor europene de către Bruxelles pentru Statele Membre, să se facă pe baza criteriului respectării statului de drept și principiilor democratice.

În expunerea de motive înaintată de Comisia Europeană, este precizat faptul că mai multe evenimente recente au demonstrat că există contradicții generate de slaba diferențiere dintre raporturile de separare a puterilor în stat în țări din Europa Centrală și de Est, arătând cum lipsa de respect pentru statul de drept poate deveni o chestiune de îngrijorări comune la nivelul întregului bloc comunitar.

Mai mult decât atât, toți acești factori au determinat Comisia Europeană să elaboreze un mecanism nou prin care Satele Membre să fie monitorizate. Conform acestuia, un stat sancţionat va avea plăţile oprite pe toate programele cu fonduri UE, inclusiv Erasmus.

Ca reacție la aceste măsuri, un oficial polonez a declarat că Varșovia nu va accepta mecanisme arbitrare care ar transforma fondurile europene în instrumente de presiuni politice. Astfel, poziția actuală a Poloniei față de valorile europene nu este bine văzută pe plan internațional, având în vedere că Bruxelles-ul analizează și posibilitatea impunerii de măsuri disciplinare împotriva acesteia din cauza unei controversate reforme a justiției propusă de Guvernul de la Varșovia.

Influența noilor schimbări aduse bugetului Uniunii Europene asupra României

Deși Comisia Europeană a publicat doar propunerile de alocări pe marile programe, din care poate fi ușor observat faptul că vor fi limitate bugetele în două secțiuni relevante pentru poziția României – Politica Agricolă Comună și fondurile de coeziune, propunerile de buget pentru fiecare Stat Membru vor fi prezentate de Comisie abia după ședința din 30 mai.

Mai mult decât atât, chiar dacă România este în favoarea creșterii contribuțiilor naționale, având în vedere că reprezintă și unul dintre principalii beneficiari la nivelul alocărilor, europarlamentarul Gabriela Zoană, vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European (Comisia AGRI), depune eforturi pentru ca România să nu fie afectată în mare măsură de aceste demersuri. Într-o discuție oficială cu Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, aceasta a punctat și necesitatea menținerii bugetului PAC, afirmând:

”După cum știți, domnule președinte, România deține una dintre cele mai mari suprafețe agricole din Uniunea Europeană. Menținerea PAC este extrem de importantă pentru a susține producția la nivelul Europei, pentru a o valorifica și pentru a limita, pe cât posibil, importurile din afara Uniunii Europene. Vă solicit, pe această cale, sprijinul pentru menținerea bugetului PAC și al celor 2 piloni, pentru menținerea plăților directe fără cofinanțare națională și pentru continuarea plăților SAPS. Pentru România este importantă reducerea decalajelor între fermierii din diferitele state membre”.

Totodată, legat de modul în care România ar putea fi afectată de aceste scăderi în fondurile destinate Politicii Agricole Comune și Politicii de Coeziune, eurodeputatul Siegfried Mureșan a declarat că deși reducerile nu sunt mari, ele sunt un lucru grav pentru România, motiv pentru care țara noastră trebuie să se opună acestor modificări în negocierile care urmează.

Având în vedere ieșirea din UE a Marii Britanii, dar și slaba capacitate a României de a absorbi fonduri europene, este de așteptat ca viitoarea sumă alocată țării noastre, să fie mult mai mică în exercițiul bugetar viitor, 2021 – 2027.

Ana Rusu