România, cel mai nou stat membru AIIB

18516355_1311585178891297_971873319_n

Recent, România a devenit stat membru al Băncii Asiatice pentru Investiții în Infrastructură (AIIB), cu sediul la Beijing. Alături de România, au mai primit statutul de membru alte șase state – Bahrain, Bolivia, Chile, Cipru, Grecia și Samoa, organizația asiatică ajungând astfel la 77 de membri. Printre țările membre ale AIIB se numără mai multe state europene, precum Franța, Germania, Marea Britanie, Olanda și Polonia.

Ministerul Afacerilor Externe a salutat decizia de aderare la AIIB, evidențiind importanța statutului de membru pentru consolidarea relațiilor României cu statele asiatice. MAE a precizat că statutul de membru în AIIB reprezintă o oportunitate pentru România și pentru companiile românești de a accesa mecanismele financiare ale Băncii pentru diversificarea cooperării cu partenerii asiatici în domenii precum energia, dezvoltarea urbană, transporturile, tehnologia informației și agricultura.

Banca Asiatică pentru Investiții în Infrastructură a fost înființată în 2016, cu scopul de a avansa dezvoltarea economică în Asia, prin dezvoltarea infrastructurii și a altor sectoare de producție. Potrivit documentelor sale constitutive, instituția poate furniza finanțare oricărui membru sau entităților de pe teritoriul membrilor săi.

La momentul fondării sale, AIIB a fost văzută ca un rival pentru Banca Mondială și pentru Banca Asiatică pentru Dezvoltare, iar Statele Unite s-au opus inițial creării acesteia și nu au aderat ca membru. Între timp, criticismul din jurul AIIB a început să se risipească, opozanții inițiali ai proiectului adoptând un ton mai conciliator. Japonia, cel de-al doilea stat din G7 care nu este membru AIIB, a declarat recent că ia în considerare aderarea la AIIB, dacă incertitudinile legate de impactul asupra mediului al proiectelor și alte probleme sunt rezolvate. Banca Asiatică pentru Dezvoltare s-a concentrat pe diferențierea de AIIB, prin accentuarea calității proiectelor de infrastructură și sprijinirea de proiecte ce nu țin de infrastructură, precum inițiativele privind reducerea sărăciei, asistența medicală și educația. Mai mult, Banca Mondială și AIIB au agreat asupra unei cooperării mai strânse, cele două instituții urmând să co-finanțeze mai multe proiecte în următorii ani.

Însă de departe cel mai ambițios program ce urmează să fie finanțat de Banca Asiatică pentru Investiții în Infrastructură este One Belt, One Road, echivalentul contemporan al Drumului Mătăsii din Antichitate. Ideea a fost propusă în 2013, de președintele chinez Xi Jinping. Planul include construirea de drumuri, căi ferate, porturi, conducte și alte proiecte de infrastructură, în vederea dezvoltării conectivității dintre China, Asia Centrală, Europa și Africa. În 2015, Consiliul de Stat al Chinei a autorizat un plan de acțiune privind “One Belt, One Road”, cu două componente principale: o cale terestră (“the Belt”) și o cale maritimă (“the Road”).

Inițiativa își propune să creeze cea mai mare platformă la nivel mondial pentru cooperare economică, incluzând colaborarea în domeniul comerțului și al finanțării, precum și cooperarea socială și culturală. China a făcut deja câțiva primi pași concreți în acest sens, prin semnarea de acorduri bilaterale privind proiectul cu Ungaria, Mongolia, Rusia, Tajikistan și Turcia. De asemenea, sunt în pregătire câteva de proiecte de infrastructură ce pot constitui un important punct de plecare, cum ar fi calea ferată dintre China și Iran, ce ar putea fi extinsă către Europa.

Proiectul prezintă numeroase dificultăți și incertitudini, dar China pare pregătită să își asume o poziție de leadership în domeniul comerțului internațional, în lumina politicii protecționiste îmbrățișată de președintele american Donald Trump. La începutul acestei săptămâni, s-a încheiat Belt and Road Forum, cel mai amplu eveniment diplomatic găzduit de China în acest an, ce a reunit 30 de șefi de stat, reprezentanți oficiali din alte 30 de țări, precum și lideri și reprezentanți ai peste 70 de organizații internaționale. Forumul a fost dedicat discuțiilor privind implicațiile globale ale proiectului “One Belt, One Road” și, deși nu au fost aduse completări semnificative la interpretările deja existente privind proiectul, evenimentul are meritul de a reitera angajamentul șefilor de stat prezenți pentru o economie deschisă, bazată pe comerțul liber.

În acest context, România are posibilitatea de a identifica diferite căi prin care să-și consolideze relațiile cu China și cu alte state din Asia, deschizând astfel noi oportunități pentru dezvoltarea economiei naționale. România posedă atuuri pentru a deveni un partener important în cadrul proiectului “One Belt, One Road”, iar participarea la acest plan ambițios poate aduce numeroase beneficii, cu condiția construirii unii politici externe abile, care să asigure echilibrul între est și vest.

Laura Cămaruț